Poliția a fost decimată de pensionările masive din sistem. Din cauza amânării creșterii salariilor de la un an la altul, a zvonurilor privind modificarea sistemului de pensionare, dar și pandemia de Covid-19, care a dus la suprasolicitare din cauza creșterii numărului de misiuni, zeci de polițiști botoșăneni au decis să treacă la pensie. Anul trecut, de exemplu, 63 de polițiști au decis să renunțe la uniformă, iar acest lucru a făcut ca Inspectoratul de Poliție Județean să înregistreze, cel mai mare deficit de personal din ultimul deceniu.
Situația a fost recunoscută chiar de șeful Inspectoratului de Poliție Județean, comisarul șef Viorel Șerbănoiu, care a precizat marți, în cadrul unei conferințe de presă, că la data de 31 decembrie 2021 statul de organizare era încadrat în procent de 76,88%, probleme fiind înregistrate în toate categoriile de personal, schema fiind acoperită în proporție de 79,50% la ofiţeri, 75,93% la agenţi şi 80,43% la personalul contractual.
„În cursul anului (n.r. – 2021), au încetat raporturile de muncă cu unitatea 63 de poliţişti şi au venit în unitate 35 de poliţişti”, a precizat Viorel Șerbănoiu. Doar că, în locul celor ieșiți la pensie, vor ajunge sa lucreze polițiștii școliți precar, iar misiunile ratate, din ce în ce mai dese, ar putea deveni o obișnuință. Aspectele au fost recunoscute și de șeful IPJ, care a precizat că printre cei care au plecat se-au aflat și polițiști de 47 de ani, care aveau o anumită experiență adunată de-a lungul a peste 25 de ani vechime în sistem.
„La 47 de ani, polițistul are și experiență practică, și fler, și tot ce poți să-i ceri”, a admis șeful IPJ, care a recunoscut că printre cei care au plecat anul trecut s-a aflat și un polițist în vârstă de 26 de ani, de la Secția de poliție rurală nr. 1 Botoșani, care a preferat să-și dea demisia. „Am purtat o discuție separată cu el, dar a discutat cu prietena lui, care era din județul Iași, și a decis să plece la muncă în străinătate”, a adăugat Viorel Șerbănoiu.
Probleme grave în mediul rural
Problemele cele mai mari sunt în mediul rural, acolo unde polițiștii reușesc cu greu să asigure patrulele necesare, după ora 16. Asta pentru că o bună perioadă de timp au existat posturi comunale care au funcționat cu un singur polițist.
„Ne este greu să constituim aceste patrule, pentru că, în accepțiunea noastră, patrula ar trebui să acopere un număr mic de comune, ori noi ne vedem obligați să acoperim un areal mult mai mare. Și dacă ai mai multe evenimente sesizate la 112, atunci, prin grija comandantului de secție sau de subunitate, noi trebuie să avem o rezervă”, a recunoscut șeful IPJ Botoșani. Din acest motiv, dacă există două sesizări concomitente privind evenimente diferite, atunci crește și timpul de intervenție al echipajelor, fie pentru că polițiștii trebuie să vină din alte zone, fie pentru că se apelează la rezerve. Acest lucru s-a observat și în analizele făcute la nivelul IPJ, unde timpii de intervenție la sesizările primite pe 112 din mediul rural au depășit uneori și 20 de minute, deși media ar trebui să fie de maxim 10 minute.
Speranţe puse în angajările directe
Speranțele celor din conducerea IPJ se îndreaptă spre ultimele angajări directe în sistem. Astfel, începând din 3 ianuarie, și-au început activitatea și cei 10 ajutori de șef de post selectați în urma concursurilor de anul trecut, care ar urma să ajungă exact la acele posturi comunale care aveau câte un singur lucrător. Dar și aceștia ar trebui să urmeze mai întâi cursurile de specializare de trei uni, dar și perioada de tutelă, ori abia spre a doua jumătate a acestui an ar putea să intre efectiv în activitate, cot la cot cu cei mai vechi.
Apoi, ar fi cei care vor absolvi Academia de Poliție, ori școlile de agenți, dar și aceștia ar urma să vină în vară sau în luna martie, iar numărul nu este sigur. Astfel, anii trecuți, în județ au ajuns în medie câte 20 de agenți și 2 – 3 ofițeri, dar chiar și așa numărul ar fi cumva insuficient. Prin urmare, nu este exclus ca numărul angajărilor directe să continue și anul acesta.
Omoruri mai puţine în judeţ
Paradoxal, deși la spital ajung din ce în ce mai mulți botoșăneni care sunt victime ale violențelor, reprezentanții IPJ susțin că analiza situaţiei operative pe linia infracţiunilor comise cu violenţă reflectă o scădere de peste 30% , faţă de anul 2020. „Infracțiunile de omor sesizate pe raza județului Botoșani se mențin la aceeași valoare față de anul 2020, tentativa de omor înregistrând o scădere de 75%, iar loviturile cauzatoare de moarte, de asemenea, înregistrează o scădere de 75%”, a spus Ioan Aniței, adjunctul șefului IPJ Botoșani. Este drept, în 2021 nu au fost înregistrate infracţiuni de tâlhărie sau viol urmate de moartea victimei și nici omoruri comise la comandă sau pentru reglare de conturi. În schimb, anul trecut, numărul faptelor de violență domestică a crescut faţă de anul 2020 cu un procent de 13,5 % .
„Ponderea infracţiunilor este deţinută de cele de lovire sau alte violenţe iar după locul comiterii faptelor de violenţă domestică, ponderea acestui fenomen este în mediul rural”, a completat comisarul șef Ioan Aniței, care precizat ca și condițiilor favorizatoare consumul de alcool, condițiile precare de locuit, mediul familial dezorganizat, constrângerile financiare, dar și mediul social tolerant față de violență. Astfel, anul trecut, poliţiştii au intervenit la un număr de 1.256 (+190) cazuri de violenţă în familie dintre care, 296 (+85) au necesitat emiterea ordinului de protecţie provizoriu, fiind emise 161 (+48) ordine de protecţie în mediul urban și 135(+37) ordine de protecţie în mediul rural.
Lipsa polițiștilor se vede în soluționarea cazurilor
Tot anul trecut, infracţiunile contra patrimoniului, care reprezintă un procent de 38,17% din totalul infracţiunilor sesizate la nivelul județului, ar fi scăzut cu ,06%, determinată de scăderea înregistrată în mediul rural cu 10,76 % . Astfel, ponderea infracțiunilor contra patrimoniului este deținută de infracțiunile de furt care înregistrează o scădere de 13,67%, pe același trend situându-se și infracțiunile de tâlhărie care au scăzut cu 7,89%.
În schimb, lipsa polițiștilor se vede la un alt capitol – soluționarea cazurilor. Astfel, în ceea ce privește identificarea autorilor comiterii infracțiunilor contra patrimoniului, 42,02% sunt infracțiuni cu autori necunoscuți. Altfel spus, din două furturi, în doar un singur caz se ajunge la identificarea autorului. Prin urmare, deficitul de personal din IPJ are efecte directe inclusiv în rândul populației. Nu trebuie uitat faptul că scăderea numărului infracțiunilor s-ar putea datora inclusiv pandemiei de Covid-19. Din cauza restricțiilor de circulație impuse mai ales pe timpul nopții, hoții și tâlharii s-au văzut deodată expuși și au redus numărul atacurilor.
