Medicul primar Valentina Morcov, şefa Secţiei de boli infecţioase adulţi din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă “Mavromati”, susţine că populaţia este cea nepregătită în perspectiva noului val pandemic, însă din fericire cazurile de până acum nu au fost severe
Reporter: – Suntem la începutul valului cinci. Cât de pregătiți suntem la ora actuală?
Valentina Morcov: – Din punct de vedere al autorităților, eu zic că suntem pregătiți. Avem și putem susține un număr suficient de paturi care ar putea deveni imediat disponibile pentru pacienții Covid, avem tratamentele actualizate și personal deja trecut prin cele patru valuri. Ceea ce cred eu că nu este pregătită suficient este populația, pentru că nu avem acoperire vaccinală suficient de bună și asta încă ne mai predispune la cazuri severe și ne face vulnerabili în fața bolii.
– Care sunt diferențele între o persoană vaccinată și una nevaccinată din punct de vedere al îmbolnăvirii cu Covid-19?
– O persoană vaccinată face o formă mai ușoară a bolii, cu o evoluție mai scurtă, cu o eliminare mai rapidă a virusului din căile respiratorii. Este adevărat că ne putem contamina, chiar dacă avem vaccinul făcut, dar prezența anticorpilor și răspunsul mai rapid al organismului vor duce la o producere mai rapidă de anticorpi, care vor reușit să elimine virusul din organism, față de o persoană care nu a avut niciodată virusul și căreia îi ia mai mult timp până ca organismul să-l recunoască, iar celulele să învețe să producă anticorpi specifici.
– Deci, totuși, ne putem infecta chiar dacă avem vaccinul făcut.
– Ne putem infecta, pentru că anticorpii nu sunt toți la nivelul mucoasei, iar imunitatea se atinge prin producerea mai multor tipuri de anticorpi. Cei de tip IGA, care se produc la nivelul mucoaselor și care ar reuși să fie o barieră eficientă la intrarea virusului în organism, nu sunt atât de semnificativi numeric. În schimb, avem în organism anticorpi de tip IGG, de memorie, și aceia vor acționa mai rapid și mai decisiv. Deci nu putem, din păcate, deocamdată, opri pătrunderea virusului prin mucoasă în organism, dar reacția de apărare a organismului în urma vaccinării este mult mai rapidă și mult mai eficientă. În astfel de situații pacientul ajunge să facă doar o fază incipientă a bolii, o infecție de căi respiratorii superioare. Sunt și pacienți care nu reacționează la vaccin, nu fac anticorpi, dar la un pacient care are un răspuns imun competent, reacția organismului este atât de rapidă, încât virusul nu apucă să coboare către plămâni. Acolo este problema cea mai mare la Covid-19, afectarea pulmonară. Până în acest moment, din câte cazuri au început să apară, sunt foarte multe forme ușoare și moderate, iar forme severe foarte puține. Am avut deja suficient de mulți pacienți vaccinați și acum infectați sau care au avut boala anul trecut, de exemplu, iar acum sunt reinfectați, dar acum au făcut forme ușoare, cel mult medii, cu puține modificări pulmonare, iar evoluția lor este și ușoară și scurtă. Se fac bine în câteva zile practic, fac febră două, trei zile și apoi încep să se simtă bine. Este ca o gripă ușoară pentru cei vaccinați sau care au trecut prin boală.
– Din punct de vedere al celor vaccinați, sunt mai protejați cei cu booster decât cei cu două doze?
– Până acum, dintre cei cu booster nu am avut pacienţi simptomatici. Au fost câteva persoane cu booster și depistate pozitiv în urma unor testări pentru că aveau nevoie să plece din țară, dar fără niciun simptom. Deci asta înseamnă că au avut un răspuns și mai bun la protejarea împotriva virusului.
– De ce nu se mai recomandă Arbidol acum?
– S-au publicat rezultatele unor studii care au arătat non eficiență în privința acestui medicament, deci nu face nici rău, nici bine. El merge bine în gripă, dar în Covid nu și-a dovedit eficiența în studii mari și atunci s-a renunțat la el. La fel și cu Azitromicina, care nu mai are ce căuta în tratamentul Covid, decât după ce se dovedește că există o suprainfecție bacteriană cu un microb sau bacterie sensibilă la Azitromicină.
– Suntem la zi cu toate tratamentele eficiente împotriva Covid?
– Avem anticorpi monoclonali, avem Favipiravir, avem Remdesivir, încă nu au ajuns alte două medicamente, dar deocamdată avem Favipiravir, care s-a dovedit foarte eficient până acum.
– Care ar fi diferențele între Omicron și celelalte tulpini de până acum?
– Cel puțin între Omicron și Delta am observat diferențe destul de mari. În primul rând nu mai avem un consum atât de mare de oxigen, pacienții nu necesită oxigenoterapie îndelungată și nici fluxul mare de oxigen pe care l-am folosit în valul cu tulpina Delta. În momentul acesta avem doar un singur pacient pe două surse de oxigen. Cazurile internate anul acesta în spital, multe dintre ele cu varianta Omicron, au evoluție mult mai rapid favorabilă și, dacă stau pe oxigen, stau mai puține zile și cu un necesar mai mic de oxigen. Sunt forme mult mai ușoare până acum, mai ușor de tratat.
– Totuși toată lumea se pregătește de un număr foarte mare de pacienți.
– Aici va fi o foarte mare problemă, pentru că va fi nevoie de mobilizarea mai multor specialiști, deci nu se poate ocupa de aceste cazuri doar Secția de boli infecțioase, sau doar Unitatea de Primiri Urgențe. Trebuie înființate acele centre de evaluare, unde pot activa și medicii de familie, pentru că și ei au dreptul să evalueze pacienții Covid și să prescrie antivirale orale, de asemenea pneumologi. La formele actuale ale bolii se poate face față cu tratament și supraveghere la domiciliu în cele mai multe cazuri.
– Care sunt simptomele Omicron din ce cazuri ați observat până acum?
– Seamănă foarte mult cu simptomatologia de la celelalte tulpini. Încă nu am întâlnit lipsa gustului și mirosului, de exemplu, la varianta Omicron. Fac febră, au dureri de cap, dureri musculare la unii, nas înfundat, strănut, dureri în gât, dureri la înghițire, o tuse uscată, dar provocată de inflamația laringelui, nu din afectarea pulmonară. Mai puțin lipsa poftei de mâncare, ca la celelalte versiuni.
– Cam câți dintre pacienții care ajung la dumneavoastră în secție sunt vaccinați?
– Nu am făcut o statistică, dar nu ajung la noi toți, și este și normal să fie așa. Pentru că pacienții care au forme ușoare de boală sau forme medii, dar care nu au comorbidități, nu ajung în secția noastră, iar cei mai mulți dintre cei vaccinați care au făcut boala, au dezvoltat forme ușoare.
– Credeți că a fost inspirată această măsură de relaxare în perioada sărbătorilor de iarnă?
– Sincer nu, categoric nu. Alte țări au luat măsuri mai severe, la noi a fost un pic de populism. S-au infectat foarte mulți exact din cauza acestor petreceri, acestor întâlniri mult prea relaxate.
– De ce s-a scurtat perioada de carantină și izolare în acest val?
– S-a observat că pacienții nu mai sunt contagioși după o anumită perioadă. Este o chestie valabilă în alte țări chiar de anul trecut, cum ar fi Germania sau Anglia, care au izolat doar 10 zile, pentru că au dovedit că acel PCR care se făcea la 10 zile, care mai dovedea prezența virusului în organism, nu arăta și faptul că pacientul ar mai fi contagios. Deci pacientul ar mai putea prezenta urmele de virus, dar nu mai prezintă risc pentru cei din jur. Mai mult, la vaccinați organismul scapă de virus mult mai rapid, produce anticorpi foarte repede și elimină virusul rapid din organism. După șapte zile, pacientul vaccinat nu mai transmite virusul.
– Mai întâlniți persoane care nu cred în vaccinare sau persoane pe care să încercați să le convingeți să se vaccineze?
– Eu încerc, chiar dacă devin antipatică. Chiar și prin simplul fapt că întreb pacientul la consultație dacă s-a vaccinat sau nu, iar dacă nu, îl întreb de ce nu s-a vaccinat. De multe ori reacția nu este una prea îmbucurătoare, chiar mă și simt uneori de parcă l-aș instiga. Eu încerc să conving, de câte ori pot, pe oricine, de eficiența vaccinării, de indicații, și să demontez multe dintre poveștile pe care le spun pacienții: nu m-am vaccinat că nu știu ce boală am la inimă, nu m-am vaccinat că am diabet. Tocmai de asta trebuie să vă vaccinați, pentru că sunteți pacienți care puteți dezvolta o formă severă de boală, tocmai din cauza acestor afecțiuni.
– Și totuși încă mai aveți colegi medici care nu doar că sunt împotriva vaccinării, dar chiar sfătuiesc oamenii să nu se vaccineze.
– Asta nu știu, nu pot să comentez eu. Este destul de veche situația și din păcate nici măcar Colegiul Medicilor nu a luat vreo măsură sau poziție în această privință. Poate ar fi fost un pic indicat să se întâmple ceva din acea zonă, poate să primească acești colegi niște atenționări măcar. Dar e greu, atâta timp cat se găsesc voci care să interpreteze așa zise informații pe care le furnizează vreun medic din străinătate, căruia i se acordă mai multă credibilitate decât ar trebui. Totuși este evident un număr mult mai mare de cercetători care susțin siguranța și eficiența vaccinului prin studii mari. Dar nu vei putea niciodată din 100 de oameni să spună toți la fel, întotdeauna se va găsi câte unul care să aibă o altă părere, chiar și cu atâtea studii împotriva lui.
