Ministerul Finanțelor a dat publicității o primă schiță a bugetului pentru următorii trei ani. Proiectul prevede o scădere treptată a deficitului bugetar de la 5,84% din PIB în 2022 la 2,89% în 2024. Socoteala actualului ministru mai spune că datoria guvernamentală va fi în jurul a 50% din PIB și în 2023 și în 2024. În domeniul fiscalității, nimic nou în afară de ceea ce prevede deja PNRR, respectiv scăderea pragului pentru impozitarea IMM-urilor (nu s-a renunțat la asta, doar se amână pe anul viitor) și eliminarea stimulentelor fiscale pentru cele mai dinamice sectoare ale economiei, adică în construcții și IT&C (inteligență, telecomunicații și calcul – n.r.).
Trei vești cum nu se poate mai proaste. Scăderea pragului peste care vor fi impozitate mai mult întreprinderile mici și mijlocii va aduce un nou val de închideri forțate ale acestora și expatrierea profiturilor în toate formele posibile, mai mult sau mai puțin legale. Suspendarea facilităților acordate angajaților în construcții și IT&C va avea efecte de-a dreptul catastrofale. Adică un nou val de imigrări, în frunte cu specialiștii de primă mână, atâția câți îi mai avem.
De parcă vreun creier din umbră clocește planuri malefice: ce mai merge cât de cât în România? Păi acestea trei sunt motoarele economiei locale: micile întreprinderi, construcțiile și programatorii. Să le dăm în cap! Chiar guvernanții încurajează teoriile conspiraționiste, pretinzând că ne silește Europa la tot ce este măsură impopulară. Nici vorbă, este doar nepriceperea lor de a scoate la lumină economia subterană, de crește eficiența colectării și de a feri banul public de raidurile nenumăraților răpitori răspândiți prin partide.
Apar în programul dat publicității o serie de prorogări, așa li se spune în noua limbă de lemn, în realitate sunt banalele amânări, deși sunt prevăzute în legi clare, adoptate și publicate. Amânările sunt anunțate pentru un an sau doi. Dar nenumăratele precedente mă fac să cred că nu vor mai fi aplicate vreodată sau nu în forma prevăzută în legile recent aprobate.
Respectiv: prorogarea până în anul 2023 a prevederilor Legii educaţiei naţionale, cu privire la alocarea de la bugetul de stat şi bugetele locale a echivalentului a 6% din produsul intern brut şi acordarea din fonduri publice a 1% din produsul intern brut pentru cercetare; prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, fiecărui copil cetăţean român şi a cupoanelor sociale pentru educaţie; prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune. Și tot așa, nu le înșir pe toate, că sunt destule amânări de acest fel. În schimb, se revine la acordarea în anul 2022 a voucherelor de vacanţă în cuantum de 1.450 lei pentru personalul plătit din fonduri publice. Dacă atât de mulți politicieni dețin hoteluri și restaurante, direct sau prin interpuși, ce să facă săracii?
De fapt, sunt îngrijorat degeaba. Este abia o schiță, care va fi reajustată după cât de mult și de intens or să strige sindicatele, ONG-urile, societatea civilă și rețelele sociale. În cele din urmă, nu va fi respectată de niciunul dintre ministere, iar premierul – nu contează cum se va numi – va iniția cel puțin două rectificări bugetare. Am mai văzut filmul ăsta, cam la fiecare sfârșit de an. Speranța că acum, cu banii de la UE, va fi altfel, s-a năruit încă înainte de a fi prins contur.
Între timp, populația geme sub povara facturilor la energie. Desigur, referitor la asta autorii bugetului nu fac vreo mențiune specială, că doar nu e treaba lor.
