Galeriile de Artă din Rădăuți găzduiesc în aceste zile expoziţia „Serbarea de la Putna – 150”, organizată de Memorialul Ipotești. Vernisajul a avut loc pe 27 noiembrie. Expoziția – o concepție a graficianului Liliana Grecu – face parte dintr-o serie de evenimente dedicate Serbării de la Putna, organizate de Memorial, în parteneriat cu alte instituții, sau independent.
Astfel, pe 15 iunie 2021, în parteneriat cu Institutul Bucovina Rădăuți și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Memorialul a organizat un colocviu la care au ținut conferințe cercetători și profesori din România, Republica Moldova și Ucraina. Colocviul a fost urmat, pe 17 august, de Expoziţia „Serbarea de la Putna – 150”, care, la inițiativa directorului Institutului Bucovina, Marian Olaru, a devenit itinerantă. Oraşul Rădăuți este primul punct în acest itinerariu.
Evenimentul din 27 noiembrie a fost organizat într-un parteneriat mai larg, Memorialului și Institutului Bucovina alăturându-li-se Primăria Rădăuți, Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina. Moderată de Marian Olaru, manifestarea de la Galeriile din Rădăuți a înscris câteva conferințe dedicate unirii Bucovinei cu Țara (Marian Olaru), importanței Serbării de la Putna (preot Dosoftei), recitaluri de poezie și muzică. Memorialul Ipoteşti a fost reprezentat la eveniment de Ala Sainenco, directorul instituţiei şi Mihaela Aniţului, şef serviciu.
Expoziția se va afla la Rădăuți până pe 10 decembrie.
Galerie cu fotografiile personalităților implicate în organizare
Cronologia evenimentelor – acțiunile care au premers Serbării, precum și evenimentul ca atare –, reprodusă în baza relatărilor presei de atunci, a comunicatelor și rapoartelor publicate, prefațează expoziția de la Ipotești.
Galeria fotografiilor din expoziție amintește de personalitățile implicate în organizare sau care au participat la Serbare: Mihai Eminescu, ca secretar al Comitetului central, care a ținut o vastă corespondență în vederea organizării Serbării (corespondența fiind, de asemenea, ilustrată în expoziție); Ioan Slavici, ca președinte al Comitetului, care „rosti de pe tribuna, sub cerul liber, în fața porticului, cuvântarea sa inaugurală”; A.D. Xenopol, care a ținut cuvântarea festivă; Mihai Kogălniceanu, care a reprezentat Societatea Academică Română, bătând pe cont propriu și o monedă comemorativă; Ciprian Porumbescu, care a interpretat, la Putna, pentru prima dată, „Balada”; episcopul Filaret Scriban și arhiereul Iosif Bobulescu, care au reprezentat Mitropolia Moldovei; starețul mănăstirii Putna, Arcadie Ciupercovici.
Extrase din cronici și o serie de imagini din exteriorul sau interiorul bisericii creionează, în expoziție, atmosfera de la Putna din diferite perioade: grafică din secolul XIX, fotografii din prima jumătate a secolului XIX, care reflectă diverse evenimente organizate la Putna.
