Chiar dacă în aceste zile elevii sunt în vacanță forțată din cauza pandemiei de Covid-19, străzile municipiului au fost din nou aglomerate, mai ales la orele de vârf când s-a mers sau s-a ieșit de la serviciu. Și, cu toate că municipiul Botoșani nu se poate compara sub nici o formă cu marile orașe, au existat momente din zi în care mașinile au mers bară la bară, în aproape toate zonele importante din oraș. Blocajele s-au format atât în centrul orașului, cât și prin cartiere, mai ales în intersecții, fie din cauza celor care au parcat neregulamentar, fie din cauza pietonilor care încă nu s-au adaptat la traficul actual și traversează în șir, nu în grupuri. Asta poate și din cauza faptului că, până acum, municipalitatea nu a pregătit un plan serios pentru a rezolva problemele de trafic din oraș. De altfel, Primăria s-a limitat la montarea unor stâlpi în preajma unor treceri de pietoni, doar pe anumite artere de circulație, la ridicarea doar a unor mașini parcate ilegal pe marginea străzilor, la stabilirea unor sensuri unice și la o așa-zisă lărgire a străzilor care însă a îngustat trotuarele pentru a face locuri de parcare.
Primarul municipiului, Cosmin Andrei, anunța încă de la începutul anului un nou plan de mobilitate urbană, prin prisma transportului public metropolitan, însă totul a rămas la nivel de intenție. „Cred că vor exista și oportunități de finanțare cu fonduri europene pentru transport public metropolitan, iar planul de mobilitate urbană va trata și acest obiect, fiind obligatoriu să consultăm și Zona metropolitană”, spunea atunci primarul Cosmin Andrei, doar că situația din oraș nu s-a schimbat cu nimic față de ce era atunci.
Străzi blocate în mai multe zone ale oraşului
Între timp, cei de la Google au dezvoltat aplicația Maps, astfel încât la orice oră din zi și din noapte orice persoană care are un telefon mobil sau un dispozitiv conectat la internet, în baza unui cont Google, care accesează opțiunea „trafic live”, poate vedea modul în care se derulează traficul în municipiu. Este vorba de un cod de culori, aplicația indicând tronsoanele pe care se circulă lent.
Ieri de exemplu, cele mai mari coloane de mașini erau pe Calea Națională, între Complexul comercial Romarta și intersecția cu strada Marchian, pe Marchian pe tronsonul cuprins între sediul ING și intersecția cu Calea Națională, în intersecția Calea Națională cu strada Octav Onicescu, pe Bulevardul Mihai Eminescu între Muzeul Județean și Liceul de artă.
Trafic lent era și pe George Enescu între intersecția cu bulevardul Mihai Eminescu și intersecția cu strada Bucovina, pe strada Primăverii în dreptul trecerii de pietoni dinspre Parcul „Curcubeului”, pe strada Prieteniei în dreptul Colegiului tehnic „Gheorghe Asachi”și pe strada Uzinei dinspre Lidl spre Calea Națională.
Practic, aplicația arăta unde erau cele mai mari probleme, iar dacă municipalitatea era interesată de rezolvarea acelor situații, trebuia să meargă la fața locului și să vadă de ce se întâmplă acest lucru.
Sensuri giratorii construite anapoda
Șoferii care circulă zilnic prin municipiu spun că, în viziunea lor, sensurile giratorii au fost construite anapoda în municipiu întrucât trecerile de pietoni au fost plasate prea aproape de ieșirile din intersecție. Astfel, dacă există mai mulți pietoni care traversează în șir indian, un șofer care vrea să iasă din sensul giratoriu este obligat să oprească și să le acorde prioritate, blocându-i pe toți șoferi din spatele lui, care la rândul lor nu mai au cum să iasă din sensul giratoriu. În acest fel, se formează coloane de mașini pe toate străzile care duc spre acel sens giratoriu.
„La fel se întâmplă și în cazul șoferilor care parchează neregulamentar. Din cauza lor, se formează coloane pe acel sens de mers, iar mai apoi aglomerația se propagă mai departe de pe o stradă pe alta, în funcție de trafic. Practic, în oraș nu există niciun sistem de intersecții care să ajute la decongestionarea traficului, la defluirea coloanelor de mașini formate la un moment dat pe o stradă din varii motive. Iar acest lucru se vede ori de câte ori sunt lucrări în carosabil, accidente sau alte intervenții. Blocajele se propagă de pe o stradă pe alta, iar șoferii ajung să piardă minute importante în trafic”, a spus un botoșănean.
Numărul maşinilor a crescut de 10 ori
Problema a devenit mult mai acută în ultimii ani, în condițiile în care numărul de mașini din oraș a crescut de 10 ori față de situația înregistrată în urmă cu două decenii, iar străzile din municipiu au rămas cam aceleași. E un paradox, dacă ținem cont că populația a scăzut comparativ cu acei ani. Asta arată însă că din ce în ce mai multe familii au câte două sau chiar trei mașini, iar oamenii au ajuns să se deplaseze cu autoturismele oriunde merg. În plus, municipalitatea nu a investit bani serioși nici în realizarea unui sistem integrat de semafoare, care să dirijeze traficul auto din oraș automat, în funcție de numărul de mașini, așa cum s-a întâmplat deja în alte orașe din țară. În municipiu nu există nici măcar un singur semafor cu temporizare, care să îi determine pe pietoni să traverseze în grupuri. Din acest motiv, pe multe străzi se formează coloane de mașini din cauza pietonilor care traversează haotic, în șir. La acest lucru se adaugă faptul că pe majoritatea străzilor din municipiu singura excepție fiind Calea Națională, se circulă pe o singură bandă, acolo unde există două benzi prima de lângă trotuar fiind transformată în locuri de parcare. În plus, municipiul nu are încă o șosea de centură, astfel că mașinile aflate în tranzit, care vin dinspre Iași sau Suceava, Săveni, Ștefănești, Flămânzi sau Bucecea trebuie să treacă prin oraș, chiar dacă șoferii intenționează să meargă spre alte destinații. În plus, numărul locurilor de parcare din zona centrală, ori din cartiere este insuficient pentru actualul parc auto, iar din acest motiv multe mașini sunt parcate de-a lungul străzilor, la „bordură”.
Tudor Măcicășan, un român care face consultanță în domeniul operaționalizării traficului și a transportului public, a lucrat până acum la 18 planuri de mobilitate realizate în țară și colaborează cu parteneri din Asia Centrală și Africa, crede că în România „deciziile privind reforma traficului au fost luate mai ales politic și au iz electoral, în loc să fie gândite strategic”.
