Colectarea selectivă a deşeurilor rămâne o practică străină multor botoşăneni. Deşi la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ cantitatea de deşeuri reciclabile a crescut, mai este mult de făcut în această privinţă.
Datele prezentate de viceprimarul Bogdan Buhăianu arată că în luna iulie s-au colectat 35 de tone de deşeuri reciclabile (faţă de 16,92 de tone în iulie 2020), în august 48,35 de tone (19,14 tone în august 2020), iar în septembrie 41,72 de tone (5 tone în septembrie 2020).
În aceeaşi perioadă, cantitatea de deşeuri reziduale (cele care nu au putut fi colectate nici la deșeuri reciclabile, nici la biodegradabile – n.r.) a fost de 3.241 de tone în iulie, 3.383,78 de tone în august şi 3.050,4 de tone în septembrie. „Chiar dacă, raportat la anul 2020, în acest an cantităţile de deşeuri reciclabile sunt mai mult decât duble, nu putem spune că este un grad de colectare mulţumitor. Vom încerca şi în continuare să luăm măsurile necesare, dar, în acelaşi timp şi botoşănenii trebuie să conştientizeze că o colectare selectivă a gunoiului pe cele patru fracţii duce la scăderea taxei de salubrizare, sau, cel puţin, la păstrarea taxei la nivelul din acest an. Altfel, dacă nu colectăm selectiv deşeurile, plătim penalităţi foarte mari către Fondul de Mediu, de aici rezultând şi o creştere a taxei”, a precizat Bogdan Buhăianu.
Potrivit edilului, colectarea selectivă merge bine în cartierele cu case. În multe platforme din cartierele de blocuri au fost puse containere pentru colectarea cartonului, dar şi ţarcuri pentru plastic. „Containerele pentru cartoane se umplu cam de două ori pe zi. Se colectează şi pet-uri. Cantitatea de deşeuri reciclabile colectată de la blocuri ar trebui să fie însă cu mult mai mare. Asta dacă ne raportăm la cantitatea de deşeuri menajere”, a adăugat viceprimarul.
Bogdan Buhăianu a dat asigurări că, în perioada următoare, Urban Serv va relua campania de promovare a colectării selective a deşeurilor.
Ţara noastră se află pe penultimul loc în Europa
România se află la coada Europei în privinţa reciclării, cu o rată de patru ori mai mică decât media europeană. Până în 2020, ţara noastră trebuia să ajungă la 50% rată de reciclare pentru a nu fi penalizată de către Uniunea Europeană. La această dată, la nivel naţional, doar 11% din deşeurile municipale sunt reciclate. România este ţara cu a doua cea mai slabă rată de reciclare din UE, pe ultimul loc fiind Malta, cu o rată de reciclare de 6,5%. Asta în condiţiile în care media europeană este de 47%, cea mai mare rată fiind în Germania, 67%.
