Anual sunt virate la Botoşani sute de milioane de lei în conturile celor care activează în domeniul agricol, bani proveniți aproape integral din fonduri europene. Mai mult, într-un singur an se plătesc ca subvenţii agricole sume mult mai mari decât întreg bugetul judeţului, cu tot cu banii de investiţii.
Astfel, în 2020, fermierii botoșăneni au încasat o sumă totală de 388.739.969 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 78,53 milioane euro. Dacă ar fi să comparăm valoarea subvențiilor agricole din 2020 cu bugetul CJ de anul acesta, ar rezulta că cei mai mulți bani îi primesc agricultorii, bugetul CJ fiind de 358,641 milioane lei (72,45 milioane euro), dintre care pentru investiții CJ a alocat 230,795 milioane lei (46,62 milioane euro). Tot ca şi comparaţie, bugetul municipiului Botoşani, care este reşedinţa de judeţ şi care are cei mai mulţi bani, este în valoare de 225 milioane de lei anual, adică aproximativ 45,45 milioane euro.
Pentru anul acesta se mai fac plăţi
De la începutul acestui an au intrat în conturile fermierilor 163.553.562 lei, adică aproximativ 33,04 milioane euro. Aici trebuie precizat faptul că foarte multe plăți pe scheme de ajutor, pentru care se dau sume consistente, se fac spre finele anului, iar per total la aceasta sumă se vor adăuga valori consistente şi la final suma va fi comparativă cu cea de anul trecut. „Pentru anul acesta nu avem încă o situație, deci nu putem comunica o cifră exactă și numărul beneficiarilor”, a spus Cristian Delibaș, directorul Direcției pentru Agricultură (DAJ) Botoșani.
Numărul beneficiarilor este însă de ordinal zecilor de mii. “În anii 2020 și 2021, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Botoşani (APIA), s-au înregistrat peste 37.000 de cereri de solicitare a diverselor forme de sprijin gestionate de APIA, cu finanţare de la bugetul de stat si de la bugetul Uniunii Europene (FEGA si FEADR)”, au transmis reprezentanții APIA.
Cât despre sumele care au intrat în conturile fermierilor pentru fiecare categorie în parte, reprezentanţii APIA au precizat că „ar fi dificil să stabilească acest lucru”, transmițând doar cuantumurile totale virate de la nivel naţional, şi anume sumele de 163,5 milioane de lei.
De la începutul toamnei s-au primit sau se mai primesc cereri de plată pentru motorina utilizată în agricultură, pentru ajutorul de stat acordat în sectorul creșterii animalelor. În plus, APIA face deconturi în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul agricol 2021, începând cu 18 octombrie.
Sumele care pot fi luate pe fiecare cultură
La nivel național, se plătesc subvenții pentru diverse culturi, printre care: pentru soia 236,44 euro/hectar, lucernă – 103,81 euro/ha, mazăre boabe și fasole boabe – 115,76 euro/ha, cânepă pentru ulei și/sau fibră – 238,92 euro/ha, cartofi de sămânţă – 1.441,74 euro/ha, hamei – 524,32 euro/ha, sfeclă de zahăr – 804,60 euro/ha, tomate pentru industrializare cultivate în camp – 2.013,09 euro/ha, castraveți pentru industrializare cultivați în camp – 3.391,41 euro/ha, tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă – 4.844,44 euro/ha, dar și 228,28 euro/ha pentru prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre și 991,79 euro/ha pentru cartof timpuriu pentru industrializare.
Chiar dacă aici nu apar explicit sume pentru culturile de porumb, grâu sau floarea soarelui, care ocupă printre cele mai mari suprafeţe la Botoşani, pentru acestea vin bani prin cererea unică de plată sau motorina utilizată în agricultură.
De menţionat este că, pe lângă subvențiile care vin pentru diverse forme de culturi, de la cultura plantelor și până la creșterea animalelor, bani vin şi atunci când este secetă sau pandemie.
În această vară intemperiile au afectat peste 4.000 de hectare de culturi agricole, între 10 şi 50%, însă deocamdată nu au fost făcute plăți.
Fermieri nemulțumiți
În ciuda faptului că sumele încasate sunt consistente, mulţi producători locali nu sunt mulțumiți. Dumitru Zmău, un producător local care deține 25 de hectare de teren pe care are pomi fructiferi, spune că în România se oferă mai puțin comparativ cu Germania. “Primesc subvenție pentru pământ agricol, pentru că fructele nu sunt subvenționate. Noi românii suntem printre cei care primesc cei mai puțini bani, de exemplu un german primește 400 euro și noi românii 100 de euro pentru diverse forme. Mult nu prea mă ajută. Subvențiile sunt nesemnificative, nu se dau la timp”, a spus Dumitru Zmău.
Subvențiile considerate mici i-au scos în stradă pe fermierii botoșăneni, într-un protest fără precedent, în primăvara acestui an. Supărați că au tot fost amânați, zeci de fermieri au venit cu tractoarele în municipiu pentru a arăta că răbdarea lor a luat sfârșit. Protestul a fost organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice „GRÂNARII” – „DĂ-TE PE BRAZDĂ”, membrii acesteia fiind revoltați de tergiversarea acordări despăgubirilor pentru culturile calamitate în primăvara anului 2020 și întârzierea plății procentului rămas de achitat pentru culturile de toamnă din anul 2019. Doar că, odată ajunși în fața Palatului Administrativ, agricultorii și-au adus aminte şi de alte probleme. La lapte, de exemplu, spuneau crescătorii de animale, ANT-ul (n.r. Ajutoare Naționale Tranzitorii) este de 2 lei la tona de lapte, în condițiile în care în Austria același ajutor este de 150 de euro. Cu subvențiile diminuate, cu restanțe la bănci, agricultorii acuzau că riscă să fie executați silit și să nu-și mai poată continua activitatea, prețurile la produsele agro-zootehnice riscând să crească.
Directorul DAJ a precizat că părerile sunt împărțite. “De exemplu, dacă întrebi un producător agricol poate spune că nu sunt suficienți pentru a-și dezvolta activitatea, iar dacă întrebi un alt producător din alt domeniu poate spune că sunt suficienți”, a spus Cristian Delibaș.
Cum ar arăta agricultura fără banii europeni
Având în vedere sumele consistente care intră anual în conturile fermierilor, apare întrebarea cum ar arăta agricultura botoşăneană fără acest sprijin financiar.
“Bună întrebare. O agricultură fără subvenții, fără sprijin guvernamental sau european, este una care nu poate realiza bunăstarea și dezvoltarea producătorilor agricoli. Bineînțeles că ar fi foarte greu fără acest sprijin. Aceste forme de ajutor sunt binevenite pentru dezvoltare și tot ce înseamnă tehnologie în agricultură. Într-un an dificil, tot ceea ce înseamnă sprijin financiar vine în a echilibra o balanță a profitului și a pierderii în domeniu. Orice subvenție nu face decât ca acel producător să se dezvolte, indiferent de unde vin aceștia, de la guvern sau Uniunea Europeană”, a explicat Cristian Delibaș.
La nivelul Uniunii Europene, bugetul agriculturii este alocat diferit între țări, în funcție de suprafața agricolă și de nivelul producției, dar plafonul total de subvenții pentru România este printre cele mai mari.
Lecţia spaniolă
Fermierii botoşăneni spun însă că mai au până să ajungă la performanţele celor occidentali, chiar dacă în acest an recoltele sunt la niveluri record, ratingul acordat României la nivel mondial fiind excelent. “Eu, spre exemplu, am şapte hectare de teren, pământul meu. Acum câţiva ani, am ajuns să lucrez în agricultură, în Spania. Proprietarul avea cam aceeaşi suprafaţă de teren, cultivată cu căpşuni, şi îşi permitea să aducă zece muncitori români, să le plătească salarii la nivel european şi să vândă marfa la un preţ bun. Eu m-am gândit atunci de ce nu fac acasă acelaşi lucru. Dar cu ce să pornesc, de unde să găsesc oameni să lucreze, cum voi păstra şi cum voi vinde marfa? Probabil când vom avea răspunsuri la aceste întrebări, vom şti cum să facem să fie toată lumea mulţumită din agricultură”, a spus un mic un fermier botoşănean.
Tipurile de subvenții agricole care pot fi accesate
– motorina utilizată în agricultură;
– ajutorul de stat acordat în sectorul creșterii animalelor;
– renta viageră agricolă;
– Programul pentru Școli al României;
– ajutorul specific comunitar în sectorul apicol;
– Măsura 14- Plăți în favoarea bunăstării animalelor, pachetele a) și b);
– Măsura 15 „Servicii de silvo mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”;
– SubMăsura 15.1 „Plăţi pentru angajamente de silvo mediu”;
– ajutorul de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul Covid-19;
– ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol;
– ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin;
– ajutor de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol;
– Măsura 21- sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor și IMM-urilor afectați de Covid-19;
– ajutorul de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică și cererile unice de plată;
