Comisarul şef de mediu Cristina Kashyap susţine că încălcarea normelor de mediu a adus sancţiuni indiferent de culoarea politică a conducătorilor localităţilor.
Reporter: – Ce loc ocupă Garda de Mediu în rândul instituțiile de control din România?
Cristina Kashyap :- Nu cred că este corect să facem un clasament, dar având în vedere rolul acțiunilor de control și faptul că mediul înconjurător reprezintă un element esențial al existenței umane, ca rezultat al acestor acțiuni de inspecție și control Garda Națională de Mediu, din punctul nostru de vedere, ocupă primul loc. De un mediu sănătos depinde calitatea vieții și condițiile care pot influența bunăstarea și sănătatea oamenilor. Pe principiul acesta funcționează toată legislația în domeniul mediului. Avem un rol activ pentru asigurarea securității mediului, efectele vizându-i direct pe cetățeni.
– Lucrați în sistemul de mediu de 17 ani. Ce ați găsit la Garda de Mediu și ce ați reușit să schimbați?
– Lucrez în sistemul de mediu din anul 2004, 12 ani am lucrat în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului, începând cu anul 2017 sunt comisar șef în cadrul Gărzii Naționale de Mediu Comisariatul Județean Botoșani. Comisariatul Județean are un colectiv de oameni profesioniști și dedicați. Pe partea de control nu am făcut schimbări esențiale, activitatea se desfășoară conform procedurilor implementate la nivel național în cadrul GNM, au fost unele aspecte de formă, pe care am reușit să le îmbunătățesc, timpii de reacție, și vizibilitatea activității pe care o desfășurăm, în special în mediul on-line (mass media și alte canale de comunicare). Și nu cu modestie o spun că în ultima perioadă ținem ștacheta tot mai sus.
– Mă refeream și la dotări, la legislație, la tot ce ține de buna desfășurare a activității, la softuri, la laboratoare…
– În ceea ce privește dotările partea de monitorizare și analiză a factorilor de mediu nu intră în atribuțiile GNM, nu deținem laboratoare, instrumente de măsură, etc. Avem un parc auto suficient la nivel de Comisariat, inclusiv mașini de teren. Este adevărat, județul ocupă locul II la nivel național ca suprafață de luciu de apă, nu deținem barcă, dar colaborăm foarte bine cu Poliția de Frontieră, atunci când intervenim pe Prut sau pe Acumularea Stânca-Costești și cu Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi pentru apele din interior. Am primit sprijin ori de câte ori a fost nevoie. Pentru partea de monitorizare a factorilor de mediu dispunem măsuri, iar agentul economic trebuie să ne comunice rezultatele analizelor efectuate in laboratoarele proprii sau cu laboratoare autorizate. Legislația în domeniul mediului este permanent în concordanță cu directivele europene, iar în ceea ce privește activitatea internă în cadrul Comisariatului, este drept, de aproape doi ani activitatea de secretariat nu mai este asigurară. În plus, noi plecăm cu un handicap pentru că, fiind doar cinci comisari de mediu, putem forma maxim două echipe de control. Dacă ar mai fi existat un comisar, atunci lucrurile stăteau mult mai bine. Suntem o structură fără personalitate juridică, organizată la nivel de serviciu și din acest punct de vedere poate este mai bine, multe lucruri nu depind de noi.
– Problematica de mediu este extrem de vastă. De când activați, ați reușit să schimbați ceva?
– Domeniul mediului este vast și complex, prin toate acțiunile întreprinse îmi doresc să fac schimbarea în bine. Avem deschisă la nivel național o procedură de infringement, cauza 2020/22476 privind neînchiderea a 15 depozite de deșeuri municipale, dintre care 2 în județul Botoșani: depozitul Darabani cu activitate sistată din iulie 2014 și două spații de stocare temporară,ultimul activând până s-a deschis depozitul de deșeuri municipale Stăuceni și depozitul Săveni cu activitate sistată în iulie 2016. Până anul trecut, datorită lipsei de fonduri, nu se găsise o soluție pentru închiderea acestora. S-a ivit însă o oportunitate – a ajuns în zonă dl. vicepreședintele al Administrația Fondului de Mediu (AFM), într-o vizită de lucru, știu clar că era în afara orelor de program, întrunirea trebuie contramandată, dar am insistat și am făcut toate demersurile ca această întrunire să aibă loc și practic a fost șansa noastră, ceva de genul omul potrivit, la locul potrivit. Am păstrat legătura, am ținut aproape, am răspuns prompt la toate solicitările de informații legate de cele doua depozite municipale de deșeuri neconforme cu activitate sistată, iar acum există un proiect național care prevede preluarea de către AFM a șapte astfel de depozite pentru închidere, două dintre ele fiind din județul Botoșani. Neîndeplinirea obligațiilor în cadrul procedurilor de infringement deschise de Comisia Europeană sunt ca o secure deasupra capului.
– Și apropo de controale, care sunt cele mai mari probleme pe care le-ați găsit în județ?
– Nu aș putea spune că sunt probleme deosebit de grave în județ. Pe de altă parte, toate problemele de mediu sunt la fel de importante, indiferent de natura lor, și din păcate ele nu se rezolvă prea ușor. În momentul în care întocmim o notă de constatare sau finalizăm un raport de inspecție stabilim măsuri în vederea remedierii neconformităților constatate,dar nu înseamnă că s-a și rezolvat problema respectivă. Câteodată durează ani de zile până când acele neconformități să fie remediate, iar mediul să fie refăcut. O problemă care stagnează de ani de zile este cea a stațiilor de epurare a apelor menajere. O parte sunt funcționale, administrate de operatorul de apa-canal, o parte sunt funcționale,dar care nu au fost preluate de operatorul de apă-canal, și de aceea trebuie să facem front comun cu operatorul de apă, cu responsabilii de la nivelul UAT-urilor, cu cei de la Consiliul Județean, pentru ca această problemă să fie rezolvată.
– Dar cine creează cele mai mari probleme în județ – oamenii, unitățile economice, marii operatori?
– Depinde pe ce sector de mediu ne axăm. Eu vreau să vă spun că noi ca simpli cetățeni avem obligații nenumărate, și aici mă refer la: colectarea separată a deșeurilor pe care le generăm, menținerea stării de salubritate a terenurilor pe care le deținem cu orice titlu, interdicția de a incendia miriștile, stuful, deșeurile de orice fel, de a nu deversa în ape de suprafață ape uzate, să protejam flora și fauna în sensul menținerii echilibrului ecologic, dar în momentul de față– colectarea separată a deșeurilor – este un mare minus pentru județ. Nu colectăm separat deșeurile pe care le generăm, colectarea trebuie să se facă direct la sursă. La nivel de județ cifrele arată îngrijorător,este vorba de 4-5 la sută, iar în ceea ce privește reciclarea cifrele sunt și mai mici. Legislație în acest sens există la nivel național, obligațiile sunt menționate atât pentru persoane fizice, persoane juridice cât și pentru administrațiile publice locale, iar sancțiunile sunt foarte mari.
– Dar ce lipsește ?
– Cred că implicarea. Implicarea noastră ca și cetățean, implicarea operatorului economic care colectează separat deșeurile, implicarea UAT-urilor, implicarea Asociației de Dezvoltare Intracomunitară Ecoproces, care a fost constituită la nivel de județ.
– Și de ce se întâmplă asta?
– Lipsesc campaniile de conștientizare, pentru că fonduri există. Inclusiv taxa de salubrizare cuprinde un anumit procent pentru campaniile de conștientizare. Dar orice campanie de conștientizare trebuie făcută într-un anumit mod, care să prindă la public și să aibă efectul scontat. Un simplu comunicat într-un ziar online nu va avea niciodată efect. Noi, chiar suntem doar cinci comisari de mediu, care ne ocupăm de toată problematica din județ, ori de câte ori există vreun eveniment gen Ziua Mondială a Mediului, Ziua Mondială a Apei, Ziua Gărzii Naționale, Let’s do it, România ne implicăm și încercăm să conștientizăm și să sensibilizăm cât mai multe persoane. Mergem în școli, mergem în grădinițe, copii sunt foarte receptivi. Majoritatea copiilor, a elevilor, știu cum trebuie să procedeze și cel mai important conștientizează și efectele acestei ”inatitudini”, dar undeva firul se rupe…
– Observam că acțiunile de control au crescut…
– În ultimul an, da. a crescut atât numărul autosesizările, cât și numărul sesizărilor primite de la cetățeni. Dacă în 2017 am avut doar 112 sesizări, anul acesta, în 9 luni avem 185 de sesizări.
– Deci se face teren…
– Cel puțin 80 la sută din activitatea unui comisar de mediu este activitate de teren.
– Dar se fac presiuni asupra comisarilor de mediu din partea oamenilor politici?
– Depinde cum răspunzi la presiuni. Eu nu am pus niciodată presiune pe un comisar de mediu, nu am intervenit niciodată asupra unui act de control sau asupra unui proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor. În momentul în care am observat că nu s-au atins toate punctele unei acțiuni tematice, a unui control dispus, am trimis aceeași echipă de comisari a doua oară sau o altă echipă, subliniind să verifice toate aspectele solicitate.
– Am întrebat acest lucru pornind de la afirmațiile fostului comisar general Octavian Berceanu, care făcea trimitere chiar la presiunile baronilor locali…
– Dacă îl întrebați și pe dumnealui, probabil va spune același lucru – dacă au fost presiuni, nu a ascultat de ele. Eu pot să vă mai spun un lucru – de când am ajuns comisar șef la Garda de Mediu, asupra mea nu s-au făcut niciun fel de presiuni, nici din partea agenților economici, nici presiuni politice. Am avantajul că nu am făcut armată, și nu ascult la ordin. Comisarul de mediu beneficiază de protecţia legii şi este apărat de orice ingerinţă sau amestec în activitatea sa, de natură să îi influenţeze libertatea de apreciere, de execuţie, de decizie sau de control.
– Dar ați simțit vreodată că unii ar dori să ascundă anumite lucruri sau să se răzbune pe concurență prin intermediu Gărzii de Mediu ?
– Da, lucrul acesta îl„citim” deseori în spatele unei sesizări. De multe ori, pe lângă aspectele sesizare, în spate petiției există și altceva. Avem și sesizări în care se citește, clar, vădit, interesul celeilalte părți. De aceea, există și unele sesizări care nu se confirmă, sesizări care au fost formulate cu alt scop. Am avut și sesizări formulate în numele altor persoane, care acum au ajuns în atenția altor instituții. Am încredere în experiența colegilor mei, și știu că de fiecare dată soluționează petițiile cu profesionalism în limita atribuțiilor pe care le avem.
– Trei primari din județ au fost sancționați anul acesta pentru diverse abateri de la normele de mediu. Ce demonstrează acest lucru?
– Au fost mai multe UAT-uri sancționate în acest an, și cred că v-ați convins – că în cadrul instituției noastre nu contează culoarea politică a celui care administrează UAT-ul.
– Dar ce demonstrează acest lucru – nu cunosc legislația de mediu sau o ignoră pur și simplu?
– Legislația de mediu este destul de vastă și, cred eu, multe lucruri se întâmplă din necunoaștere. Pe de altă parte, problematica de mediu este atât de complexă încât, atunci când se face un control, este aproape imposibil să nu găsești o neconformitate. De multe ori, însă, unele probleme sunt generate chiar de cetățeni pentru că, de exemplu, nu primarul sau viceprimarul aruncă deșeurile la marginea localității,pe malul apelor, nu primarul incendiază pajiștile, ci tot locuitorii.
– Aveți suficiente pârghii la îndemână pentru a schimba lucrurile?
– Da, avem pârghii, pentru că și legislația ne ajută, atât în ceea ce privește obligațiile și responsabilitățile cât și din punct de vedere punitiv. După ce am finalizat acțiunea de inspecție și control și am stabilit măsurile de remediere pentru neconformitățile constatate cei verificați sunt obligați să ne comunice stadiul realizării măsurilor. Nerealizarea în totalitate și la termen a măsurilor stabilite constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 50.000-100.000 lei pentru persoanele juridice, iar pentru persoanele fizice amenda este între 7500-15.000 lei. În ceea ce privește unele proiecte cu impact asupra mediului nerealizarea la termen a măsurilor stabilite constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 150.000 lei la 200.000 lei, pentru persoane juridice. Din 2017 până acum a fost înaintată o singură sesizare penală, semn că mulți operatori economici fac tot posibilul să se conformeze. În plus, chiar dacă se contestă amenzile, de regulă instanțele mențin sancțiunile aplicate de noi. În cinci ani de zile avem doar două PVCSC-uri anulate.
– Dar cât durează până la refacerea mediului?
– Refacerea mediului este o chestiune costisitoare și de cele mai multe ori de durată. Chiar dacă cei mai mulți fac tot posibilul să se conformeze în urma măsurilor dispuse de noi, refacerea mediului durează ani de zile. De aceea se pune accent pe conformare de la începutul activității, susținem acțiunile de prevenție prin informare, educare și conștientizare.
– Și aveți idee, în procente, cu cât ați reușit să îmbunătățiți mediul în urma acțiunilor derulate de Garda de Mediu?
– Este greu de cuantificat. Dar vă asigur că fiecare comisar își desfășoară activitatea profesională în interesul și în scopul protecției mediului. Și să nu uităm că îmbunătățirea sau menținerea mediului depinde de atitudinea fiecăruia dintre noi, mediul depinde de noi toți. Cu cât vom avea mai multă grijă de mediu, cu atât vom trăi într-un mediu sănătos.
