Ziua europeană a resuscitării este marcată la 16 octombrie, în vederea educării populaţiei în privinţa acordării primului ajutor unei persoane care a suferit un stop cardiac, cu scopul de a reduce numărul de decese înregistrat din această cauză. Aceasta a fost marcată pentru prima dată în anul 2013, la iniţiativa Consiliului European de Resuscitare (ERC), după ce, la 14 iunie 2012, Parlamentul European a solicitat organizarea unei săptămâni de informare în întreaga Europă, cu privire la acordarea primului ajutor unei persoane care a suferit un stop cardiac şi la tehnicile de resuscitare.
Anual, în România, peste 10.000 de oameni suferă un stop cardio-respirator în afara spitalelor, deci fără a putea beneficia de asistenţă medicală imediată, şi numai una din şase victime primeşte ajutor de urgenţă din partea semenilor. Victimele au nevoie de manevre de resuscitare în cel mai scurt timp posibil, deoarece resuscitarea asigură un debit cardiac mic, dar esenţial, către inimă şi creier. „Resuscitarea cardio-pulmonară este o manevră pe care întreaga populaţie ar trebui să o cunoască. Vorbim aici despre urgenţa cea mai gravă care poate apărea, respectiv oprirea neaşteptată a inimii unui om. Intervenţia trebuie să fie rapidă şi ea trebuie începută de către persoanele care se află lângă cel care a suferit un stop cardiac. Dacă vedem o astfel de persoană, care îşi pierde starea de conştienţă, trebuie să știm ABC – Airway, Breathing, Circulation. La A – verificăm dacă are căile aeriene libere și nu sunt blocate cu ceva, dar și poziționăm capul în aşa fel încât să putem elibera căile aeriene, B – verificăm dacă acea persoană respiră și C – începem masajul cardiac extern, care asigură circulația sângelui și duce oxigen la creier. Apelăm imediat la 112 şi începem să facem manevrele de resuscitare”, a precizat medicul primar în medicina de urgenţă Ramona Guraliuc, coordonatorul UPU-SMURD Botoşani.
O intervenţie corectă şi în timp util ar putea dubla sau chiar tripla rata de supravieţuire, astfel că ar putea fi salvate anual circa 100.000 de vieţi, potrivit Consiliului European de Resuscitare. „Manevre de resuscitare înseamnă compresiuni toracice, în primul rând. Ele pot fi făcute de o persoană care a urmat un curs de Suport Vital de Bază (sau BLS), dar asta nu este neapărat obligatoriu. Acea persoană poate urma instrucţiunile dispecerului 112 la telefon. Pentru că în momentul în care sună pentru un astfel de caz, la celălalt capăt al firului va fi un om instruit, cu cunoştinţe medicale, care îl va putea ghida. Evident, reacţia imediată este că va trebui să vină o ambulanţă. Până se întâmplă acest lucru, însă, trec nişte minute, sau chiar zeci de minute. Singurul care poate ţine în viaţă un om inconştient, care nu respiră, este chiar cel de lângă el. Dacă vrem cu adevărat să salvăm pe cineva trebuie să facem noi, oriunde ne-am afla, manevrele de resuscitare, respectiv compresiuni toracice. Până vine SMURD, până vine Ambulanţa, noi suntem şansa acelui om la viaţă”, a spus, anul trecut, profesor doctor Diana Cimpoeşu, coordonatorul SMURD în Moldova, în cadrul unui interviu acordat Monitorul de Botoşani.
În România funcţionează Consiliul Naţional de Resuscitare (CNRR), o organizaţie medicală ştiinţifică interdisciplinară, constituită în anul 1998, al cărei principal obiectiv este promovarea standardelor de instruire şi aplicare a resuscitării cardio-pulmonare şi cerebrale la nivel naţional. CNRR este membru asociat al Consiliului European de Resuscitare, activitatea sa în domeniul educaţiei în resuscitare desfăşurându-se după standardele ILCOR (International Liaison Committee on Resuscitation).
Dacă în urmă cu doi ani, reprezentaţii SMURD Botoşani şi ai Primăriei au organizat un maraton de cursuri de resuscitare, pentru peste 2000 de elevi, din cauza pandemiei aceste cursuri au fost oprite, deşi au fost considerate extrem de benefice pentru tineri.
