Sume uriaşe din bugetul Consiliului Județean s-au scurs din vistieria instituției, fără ca nimeni să dea socoteală. Cea mai păguboasă perioadă în ce privește modul de administrare a banului public pare să fi fost în perioada 2013-2015, când CJ și instituțiile subordonate au cheltuit sume de bani cu nemiluita, iar toate proiectele au sfârșit lamentabil.
Parc Industrial pentru vândut pătrunjel
Una dintre „găurile negre” a fost societatea Parc Industrial SA Botoșani, înființată în 2013, având ca acționari și fondatori CJ Botoșani și consiliile locale Dorohoi, Bucecea, Flămânzi, Mihai Eminescu și Răchiți. Fostul preşedinte al CJ din perioada 2012-2014, Florin Ţurcanu, preciza atunci că societatea îi va încuraja pe agenţii economici să investească la Botoşani. În fapt, trebuia să dezvolte parcuri industriale la nivelul județului, doar că a sfârșit prin a administra o piață agroalimentară la subsolul mall-ului, piață care s-a închis pentru că nu era vizitată de nimeni. Unitatea avea un consiliu de administrație format nouă membri, remunerați cu 300 lei/ședință.
Directorului general i s-a stabilit un salariu de 3.000 de lei, iar celui economic de 2.200 de lei. De la început și până la sfârșit societatea a mers în pierdere, în cei trei ani de așa-zisă activitate – 2013, 2014 și 2015 – pierderile totalizând peste 300.000 de lei. La începutul lui 2016, Curtea de Conturi a cerut luarea unor măsuri urgente, dar a fost prea târziu pentru că, în octombrie 2016, Tribunalul a decis intrarea în insolvență și ulterior declararea falimentului, Parc Industrial fiind radiată din evidențele Registrului Comerțului la începutul lui 2020.
Gaură neagră cu o societate plină de şefi
A doua gaură neagră a fost societatea „Eco-Sal”, o firmă de salubrizare înfiinţată de CJ tot în 2013. Inițial, capitalul social subscris al societății a fost de 115.000 lei, CJ deținea 99% din capital, iar diferența de 1% comuna Stăuceni. Obiectul de activitate ar fi trebuit să fie salubrizarea, iar conducerea CJ de atunci spera ca societatea să câştige licitaţia privind administrarea Depozitului Ecologic de Deşeuri de la Stăuceni. Se anticipau venituri de peste 280.000 de lei chiar din primul an de activitate.
Nu a fost așa, pentru că societatea nu și-a mai atins scopul. Avea şapte angajaţi, dintre care doi directori, o secretară, trei cenzori şi un membru al consiliului de administraţie remunerat. După primul an firma a înregistrat deja pierderi de 22.000 de lei și a continuat să funcționeze, deși nu făcea nimic. În schimb, peste 40.000 de lei din banii publici s-au dus pe salariile angajaţilor.
În august 2015, CJ a decis dizolvarea și lichidarea societății, precum și declanșarea unei acțiuni de răspundere din partea foștilor administratori. A fost deschisă chiar o acțiune în instanță pentru recuperarea sumei de 104.250 lei de la foștii directori ai societății şi membrii Consiliului de Administrație. Doar că, la fel ca la cealaltă societate cu pierderi, aceasta a fost inițiată după ce Tribunalul Botoșani a decis intrarea în insolvență, ori răspunderea putea fi angajată numai în timpul activității. Prin urmare, procesul a fost pierdut.
Florin Țurcanu acuză lipsa de curaj
Contactat de reporterii „Monitorul”, președintele CJ din acea perioadă, Florin Țurcanu, care a inițiat practic înființarea celor două societăți, consideră că firmele puteau să aducă profit CJ, dar a lipsit „curajul” din partea celor care i-au urmat la conducerea instituției.
„În administrație trebuie să ai și puțin curaj. Uitați-vă la CJ Cluj – deține mai multe firme, care aduc plus valoare”, a spus Florin Țurcanu.
Record de pierderi cu un proiect al Nova Apaserv
Un alt eșec de amploare a fost cel de la Nova Apaserv, care s-a trezit executată silit de societatea Aquaterm de la un diferend privind construcţia reţelei de canalizare pentru comunele Vorona şi Tudora. Proiectul, început tot în mandatul de președinte CJ al lui Florin Țurcanu, a fost scos la licitație și rezultatul contestat. Contractul, în valoare de peste 48 de milioane de lei, a fost câştigat de asocierea dintre Aquaterm, Niliten Infraestructuras (Spania) şi Transporturi Auto Botoşani în 2015.
Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat pe 27 noiembrie 2015, dar, după efectuarea unei treimi, constructorul a notificat operatorul de apă că proiectul este greşit şi nu-l poate duce la bun sfârşit fără o modificare, care implica şi resurse financiare suplimentare. Reprezentanţii operatorului de apă au refuzat şi au reziliat contractul „din culpa constructorului”.
Conducerea Nova Apaserv a motivat însă că a decontat Aquaterm toate facturile pentru lucrările executate pe Vorona-Tudora şi că problemele Aquaterm nu au fost cauzate de operatorul de apă. Aquaterm a acționat în instanță Nova Apaserv, iar procesul s-a judecat în tribunalul de arbitraj, așa cum se menționase în contract. Societatea a câștigat procesul, iar Nova Apaserv a fost obligată să plătească 7,2 milioane de lei daune, banii fiind achitați în întregime anul acesta. Iar operatorul de apă a ajuns în colaps financiar.
În ședința extraordinară a CJ din 12 mai, președintele CJ, Doina Federovici, anunța că s-ar fi solicitat un control al Curții de Conturi. „Noi am cerut pentru operatorul de apă inclusiv un control al Curții de Conturi, astfel încât să vedem în final cine sunt și vinovații”, spunea atunci Doina Federovici. Deocamdată nu s-a stabilit cine se face responsabil pentru această „gaură”.
Datori vânduţi şi pentru un drum ciuruit
În 2013, tot în mandatul lui Florin Țurcanu, CJ intenționa să asfalteze drumul județean 282B Flămânzi-Prăjeni-limită de județ Iași. Lucrarea a fost încredințată direct către societatea Bitunova, dar în 2014, Curtea de Conturi a descoperit mai multe nereguli și a dispus remedierea deficiențelor. Au fost oprite de la plată o serie de facturi şi nu au mai fost recepţionate lucrările efectuate.
A urmat un alt proces, în urma căruia Direcția Județeană de Drumuri și Poduri a fost obligată să plătească daune către Bitunova în sumă de peste 6,826 milioane lei, plus penalități în valoare de 1,9 milioane lei. Asta deși drumul a rămas plin de gropi ani de zile, iar CJ a trebuit să plătească o altă asfaltare. Banii au fost achitați tot anul acesta de CJ, care a trebuit să utilizeze pentru asta mai bine de jumătate din banii alocați pentru cheltuielile privind drumurile județene și comunale.
Până în prezent, însă, nimeni nu a răspuns pentru aceste eșecuri, iar banii din bugetul CJ s-au dus pe apa sâmbetei, fără ca cineva să răspundă pentru cheltuirea lor nechibzuită.
Valuri de nereguli şi cu Revelioanele pensionarilor
Că în perioada lui Florin Țurcanu s-au cheltuit nejustificat bani au confirmat-o și instanțele de judecată. De altfel, fostul președinte trebuie să plătească către CJ circa 200.000 de lei în urma unor sentințe judecătorești. Sumele sunt legate de două dosare deschise de reprezentaţii CJ după ce Țurcanu a demisionat din funcţie. În primul dosar este vorba de costurile privind celebrele scrisori trimise botoşănenilor din perioada octombrie 2013-noiembrie 2014 şi pentru care s-au plătit 64.747,70 lei, la care se adaugă 30.806,73 lei cu titlu de penalităţi de întârziere, în total fiind vorba de 95.554,43 de lei.
În celălalt dosar, Florin Ţurcanu a fost obligat tot de judecători să achite din propriul buzunar petrecerile organizate în perioada 2013-2014. Atunci, au fost cheltuiţi 50.000 de lei din bugetul CJ pentru organizarea Zilei Naţionale a României şi a Revelionului, când s-au cumpărat 3.500 porţii de sarmale, 3.500 de bulci şi 3.500 plăcinte, precum şi 5.000 de porţii de cârnaţi, 1.250 litri de vin, 500 litri de ţuică şi zeci de mii de tacâmuri de unică folosinţă.
Rămase definitive, hotărârile au fost puse în aplicare de CJ, prin intermediul unui executor judecătoresc. „Dacă așa a zis instanța de judecată ca eu să plătesc, atunci voi plăti”, a spus Florin Țurcanu.
O altă afacere ciudată, care a fost scotocită inclusiv de procurorii anticorupție, a fost cea denumită sugestiv „Panoul”. Astfel, în perioada 2012-2014, fostul președinte CJ, Florin Țurcanu, a montat în județ 260 de panouri în care era inserat mesajul „cetățenii sunt sprijiniți de Președintele Consiliului Județean”, în valoare de 130.000 lei, sumă încasată în totalitate de societatea Powerline SRL, controlată de președintele organizației de tineret a PNL, Sorin Cornilă, acum consilier județean. Ulterior, procurorii au considerat că nu este vorba de vreo fraudă, la fel și cei de la Curtea de Conturi, care au apreciat că suma ar fi fost cheltuită legal.
Lecţii de administraţie de la un condamnat pentru corupţie
Fost preşedinte al organizaţiei judeţene PNL Botoşani, Florin Ţurcanu a deţinut funcţia de preşedinte CJ în perioada 2012-2014. Nu și-a dus la bun sfârșit mandatul, pentru că a fost condamnat cu suspendare pentru o serie de falsuri, în urma cărora membri PNL şi-au pierdut funcţiile de consilieri.
La scurt timp, el a intrat şi în colimatorul procurorilor anticorupţie. În martie în 2016, a fost arestat pentru trafic de influenţă şi spălarea banilor în cazul casei construite în apropierea cartierului „Lebăda” de societatea Cornell’s Floor SRL, controlată de omul de afaceri Marcel Bîrsan.
Potrivit procurorilor anticorupție, Florin Țurcanu i-ar fi promis în schimb că își va folosi influența așa încât firmele sale să obțină, prin încredințare directă, trei contracte de lucrări și furnizare de bunuri cu Primăriile Dângeni și Avrămeni, pentru care plățile vor fi efectuate cu celeritate.
Trimis în judecată, Țurcanu a fost condamnat de Tribunalul Botoșani, în ianuarie 2020, la patru ani și trei luni de închisoare cu executare, însă sentința nu este definitivă, dosarul fiind pe rolul Curții de Apel Suceava.
După ce a fost arestat, Florin Țurcanu a renunţat o perioadă la viața politică, după care s-a înscris în ALDE, organizație pe care o conduce de facto. Acum luptă din nou pentru binele botoșănenilor și lucrează să salveze regia de apă de la faliment, iar membri ai ALDE controlează regia, fiind angajați acolo.
Între timp, procesul lui Florin Țurcanu de la Curtea de Apel Suceava stagnează, el reușind performanța să obțină nu mai puțin de 20 de termene de judecată prin care s-a tot amânat pronunțarea sentinței.
