O anchetă derulată de publicația online Recorder a scos la iveală că Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) intenționează să radă de pe fața pământului o porțiune dintr-o pădure declarată rezervație naturală și să desființeze un sit Natura 2000 pentru a face loc unui lac de acumulare pe râul Siret, la limita dintre județele Botoșani și Suceava.
Scandalul a izbucnit în urma unor sesizări ale activiștilor de mediu, care cred că la mijloc este vorba doar de o afacere. „Singurul mobil este, să zicem, nevoia unui pretext ca banii publici să ajungă la niște firme. Sunt firmele care vor face lucrările și vor lua banii de la Apele Române, care iau de la bugetul statului. Banii noștri, în loc să meargă cacolo unde este nevoie, la sănătate, la protecția mediului, merg la distrus natura degeaba”, a declarat publicației Recorder activistul de mediu, Cătălin Dejeu (n.r. -vezi video).
100 de hectare de pădure vor dispărea
Este vorba de proiectul „Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret, judeţele Suceava şi Botoşani – continuarea lucrărilor în vederea finalizării obiectivului de investiții”. În fapt, barajul este o investiție începută în 1987 de regimul comunist și care ar urma să fie continuată de actualii politicieni.
Lacul de acumulare, realizat prin crearea acestui nou baraj pe Siret, aflat fix la jumătatea distanței dintre acumulările Bucecea și Rogojești, ar urma să aibă o suprafață de 631 de hectare. Prin urmare, el va „înghiți” circa o sută de hectare de pădure, inclusiv o parte din rezervația naturală „Pădurea Zamostea-Luncă” și situl NATURA 2000–ROSCI 0184, unde a fost semnalată laleaua pestriță (n.r. – o floare aflată pe cale de dispariție).
Viitorul lac ar urma să fie pe teritoriul comunelor Cândești și Vârfu Câmpului (județul Botoșani) și al comunelor sucevene Zamostea și Zvoriștea și ar necesita exproprieri pe aproape 310 hectare, teren aflat în prezent în proprietate privată a unor persoane fizice și juridice, inclusiv ale consiliilor locale din zonă. Lucrările de construcții-montaj au fost estimate la circa 166 milioane lei și ar putea dura încă circa cinci ani.
Investiția se derulează prin Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret, unitate a celor de la ANAR – instituție implicată în ultimii ani în mai multe scandaluri, ultimul fiind legat de angajările fictive în care a fost implicat și fostul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani, Stelian Mețler.
Lucrări după o autorizație obținută acum trei decenii
Suspiciunile privind existența unor posibile aranjamente au plecat de la faptul că, în documente, viitoarea acumulare de la Vârfu Câmpului ar urma să asigure „alimentarea cu apă potabilă şi industrială a populaţiei şi industriilor din oraşul Dorohoi (500 l/s), eliminând cheltuielile importante actuale de întreţinere, reparaţii generale şi pompare a apei din priza Bucecea la Dorohoi pe o distanţă de circa 25 de kilometri”.
Un al doilea obiectiv ar fi asigurarea debitelor pentru alimentarea cu apă potabilă în sisteme locale sau centralizate a tuturor localităților amplasate pe cursul râului Jijia, între Dorohoi și râul Sitna, localități care în prezent ar avea dificultăți în aprovizionarea cu apă potabilă, având în vedere atât insuficiența surselor (puțuri săpate sau forate dependente de regimul pluviometric) cât și calitatea necorespunzătoare a apei.
Doar că, potrivit publicației Recorder, aceste obiective erau valabile în perioada comunistă, când în municipiul Dorohoi exista industrie, ori în prezent lucrurile s-au schimbat considerabil, consumul de apă din județul Botoșani scăzând de la 21 de milioane de metri cubi în anul 2000 la 6,3 milioane de metri cubi în 2019. În plus, multe dintre fabricile din Dorohoi, mari consumatoare de apă (n.r. – gen Porțelanul SA), au fost desființate. Un alt motiv a fost faptul că ANAR a continuat lucrările la baraj fără autorizație de mediu, în baza unor autorizații obținute înainte de 1989, lucru recunoscut oficial într-un răspuns oferit publicației „Recorder”.
Interese politice
Scandalul izbucnit la limita de județ pare să nu intereseze autoritățile din Botoșani. Ba mai mult, multe dintre intervențiile în favoarea continuării lucrărilor au venit chiar din partea botoșănenilor, în special al celor înrolați în PSD.
Numai anul acesta, deputatul PSD Alexandra Huțu a avut două interpelări în parlament adresate guvernului în care amintea sau cerea explicații pentru stagnarea lucrărilor la Acumularea Vârfu Câmpului. Este drept, mama ei este primar în comuna Vârfu Câmpului, care ar urma să beneficieze direct de investiție.
În februarie 2020, senatorul PSD Lucian Trufin l-a abordat și el pe ministrul Mediului, Costel Alexe, venit la Botoșani, despre situația barajului, cerând continuarea investiției. În octombrie 2019, botoșăneanul Dan Deleanu, fost subsecretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor (n.r – actualmente consilier județean PSD și director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară AQUA Botoșani) declara că a fost suplimentat bugetul pentru continuarea lucrărilor la baraj și că se lucra la reactualizarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului.
Mergând în timp, în aprilie 2018, Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor de la acea vreme, tot din PSD, a fost în județ și a vizitat șantierul de pe Siret anunțând că se intenționează continuarea investiției, afirmând că lucrarea a fost realizată în proporție de 70%.
„Beneficiari secundari”
Deocamdată, prefectul județului, Dan Nechifor, a refuzat să comenteze situația ivită solicitând un răgaz pentru a se documenta cu privire la stadiul lucrărilor și utilitatea proiectului, inclusiv la implicații.
„Ce pot să spun este că acumularea e o investiție derulată prin ABA Siret, iar noi ca județ am putea fi beneficiari secundari”, a declarat prefectul Dan Nechifor.
În schimb, președintele Consiliului Județean (CJ), Doina Federovici (PSD), nu a putut fi contactată pentru a-și exprima un punct de vedere. Cert este că în toamna anului trecut, într-o liniște deplină, CJ Botoșani a emis un certificat de urbanism tocmai pentru ABA Siret, pentru o serie de lucrări în intravilanul și extravilanul comunelor Vârfu Câmpului și Cândești exact pentru Amenajarea Complexă Vârfu Câmpului scopul fiind tocmai „continuarea lucrărilor în vederea finalizării investiției”, certificatul având valabilitate de 24 de luni.
Secrete de stat
Contactat de reporterii „Monitorul”, fostul secretar de stat din Ministerul Apelor și Pădurilor, botoșăneanul Dan Deleanu, a recunoscut că problema sitului Natura 2000 și a rezervației naturale este una veche și că, încă de pe vremea când făcea parte din Ministerul Apelor și Pădurilor, s-ar fi întocmit o serie de documente care urmau să fie trimise la Comisia Europeană pentru scoaterea rezervațiilor din lista zonelor protejate.
„Prin modificarea Legii apelor, acumularea Vârfu Câmpului a fost inclusă în categoria obiectivelor de interes național. Nu pot să spun mai multe pentru că o parte dintre documente sunt secrete de stat și nu au fost declasificate. Acumularea de la Bucecea (n.r. – de unde se alimentează cu apă municipiul Botoșani și aproape 30 la sută din localitățile județului) este colmatată în proporție de 80 la sută, iar cea de la Vârfu Câmpului ar urma să asigure o nouă sursă de apă pentru județul Botoșani”, a spus Dan Deleanu, care a adăugat că, cele 22 de hectare care ar trebui excavate intră ca un pinten în cuveta lacului și dezechilibrează hidraulic acumularea.
Nova Apaserv mizează pe un alt proiect
Paradoxal însă, cei de la operatorul de apă din județ, Nova Apaserv, unitate aflată sub controlul CJ și administrată în prezent de PSD, nu a suflat nicio vorbă despre această nouă aducțiune de apă care ar urma să fie realizată din viitoarea acumulare Vârfu Câmpului. Ba mai mult, în prezent încearcă să obțină o finanțare europeană prin POIM pentru înlocuirea conductei ce asigură aducțiunea de apă de la Bucecea – Dorohoi, investiție evaluată la peste 200 de milioane de euro (n.r. – include și alte aducțiuni de apă).
Ori, dacă ar exista varianta cu Acumularea Vârfu Câmpului, această investiție cu înlocuirea conductei Bucecea-Dorohoi ar fi inutilă. Pe de altă parte, însă, și realizarea aducțiunii de apă Vârfu Câmpului – Dorohoi nu poate fi luată în calcul decât în momentul în care noua acumulare de pe Siret ar fi realizată în proporție de sută la sută și funcțională.
Sucevenii se opun
Divergentul apărut privind utilitatea acumulării Vârfu Câmpului ar putea fi clarificat de noua Agenție Națională pentru Arii Naturale Protejate și Garda de Mediu, prin filialele din Suceava (n.r. – pădurea declarată rezervație naturală și situl Natura 2000 sunt pe terioriul județului vecin), ambele fiind instituții ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Cert este că oamenii din județul Suceava, care au fost intervievați de reporterii publicației Recorder, s-au opus realizării acumulării, susținând că așa-zisa consultare publică organizată anul trecut de cei de la Mediu ar fi fost un simulacru, ei nefiind anunțați despre organizarea ei.
