Luna septembrie ( în latină „septem” = șapte, iar „mens septembris” = luna a șaptea) a fost, în primul calendar al romanilor, cel impus de către legendarul întemeietor Romulus, a șaptea lună a anului, într-o vreme când anul începea, la romani, de la 1 martie, urmând celei de-a șasea luni, numită „sextilis” și redenumită ulterior august. În urma reformei calendaristice, romanii adaugă la calendar alte două luni, ianuarie și februarie și stabilesc începutul anului calendaristic la 1 ianuarie, așa încât septembrie, până atunci a noua lună din an, devine ceea ce este și astăzi, luna a noua. Au existat încercări de redenumire a lunii, după numele unora dintre împărații romani, astfel încât luna s-a numit, pe rând, „Tiberius”, „Germanicus”, în onoarea împăratului Domitian, cel care îi învinge pe germani în anul 83 d. Hr., de aici supranumele „Germanicus” și care se proclamase împărat la data de 13 septembrie, „Antoninus”, după numele lui Antoninus Pius, născut într-o zi de septembrie. Lunii i s-a dat chiar și numele de „Hercule”, cum îi plăcea să i se spună împăratului Commodus, singurul împărat roman care a luptat în arenă, ca gladiator, de peste 300 de ori. Acest Commodus, al cărui personaj va fi interpretat în filmul „Gladiatorul” de către actorul Joaquin Phoenix, a fost unul dintre cei mai cruzi și instabili psihic împărați romani, continuând linia unora precum Caligula sau Nero. La 12 ani l-a aruncat în cuptorul încins pe cel care-l îmbăia, pentru că apa de baie era prea fierbinte; de asemenea, a dat ordin să fie ucise soția sa, dar și propria soră. Vechii romani celebrau, în această lună, „Ludi Romani” (”Jocurile Romane”), care se desfășurau, inițial, între 12 și 14 septembrie, ulterior între 5-19 septembrie. Din secolul I î. Hr., în cinstea lui Iulius Caesar, festivalului i s-a mai adăugat și ziua de 4 septembrie. Inițial, „ludi romani” erau niște festivități religioase și militare, menite a-i celebra, toamna, pe învingătorii romani din războaiele ce avuseseră loc în acel an. Ulterior, chiar dacă nu fuseseră războaie în acel an, festivalul va fi organizat în continuare. Mai întâi se organiza o procesiune religioasă solemnă, numită „pompa” (de aici expresia „a celebra cu mare pompă”, n. ns.), apoi o cursă de care în care, în fiecare car urcau, după modelul homeric, un vizitiu și un războinic, ultimul sărind din car în ultima parte a cursei și continuând a alerga pe jos. Se mai organizau demonstrații de călărie, fiecare călăreț având un al doilea cal, ținut cu mâna, o urmare a faptului că în război cei din cavaleria romană foloseau doi cai în luptă, acești călăreți fiind numiți „desultores” (în latină „cei care sar jos”, era un nume dat celor care reușeau, în război, să sară de pe un cal pe altul sau dintr-un car în altul). Tot cu prilejul acestor jocuri aveau loc lupte de box, iar din anul 364 î. Hr. se introduc și reprezentațiile teatrale. În cadrul acestor „ludi romani” se organiza, în data de 13 septembrie, „epulum Jovis”, o sărbătoare rituală fastuoasă dedicată lui Jovis – Jupiter, zeul suprem. Zeii erau invitați în mod oficial și participau sub formă de statui. Aceștia erau așezați pe canapele de lux, plasate în partea cea mai onorabilă a mesei. Se serveau mâncăruri și băuturi fine, de parcă zeii ar fi putut să bea sau să mănânce! Între 18-22 septembrie, se organizau „ludi triumphales”, pentru a comemora victoria împăratului Constantin contra rivalului său, Licinus, la Calcedon, pe 18 septembrie 324. În ziua deschiderii jocurilor, pe 18 septembrie, se organizau foarte multe întreceri de care (într-un an au fost nu mai puțin de 48 de astfel de curse). Mai târziu, în calendarul lui Carol cel Mare, lunii septembrie i s-a zis „luna recoltei”. În calendarul republican francez, ea corespunde parțial Fructidorului (1-16 septembrie) și parțial lunii Vendémiaire (17-30 septembrie). Data de 1 septembrie marchează începutul toamnei meteorologice, în emisfera nordică, și cel al primăverii meteorologice, în emisfera sudică. În această lună are loc echinocțiul de toamnă, în care ziua are aceeași durată cu cea a nopții. La 1 septembrie începe anul bisericesc, potrivit tradițiilor Bisericii Ortodoxe Răsăritene.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
