Astăzi s-a dat startul celei de-a doua ediţii a Şcolii de vară organizată de Asociaţia Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM). Evenimentul, intitulat „Școala de dezvoltare Moldova 2021: regiune, identitate, brand”, se desfăşoară în cadrul Festivalului Zilele Nordului.
„Este al doilea an în care Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei organizează această masă de întâlnire şi dezbatere pentru Moldova şi în numele Moldovei. De data aceasta am ales să discutăm despre regiune, identitate şi brand. Începem această întâlnire care se desfăşoară la Memorialul Ipoteşti, iar în sală sunt invitaţi şi colegii acestei dezbateri, iar în afara acestei săli avem lumea, conectată în online, prin ZOOM şi facebook. Mulţumesc tuturor pentru că suntem sici să discutăm”, a declarat Alexandru Cohal, vicepreşedintele MDM.
În cadrul primei serii de comunicări, moderată de Alexandru Cohal vicepreşedintele MDM, s-a discutat despre „Regiunile și regionalismul în istoria României. Câteva repere” de Dorin Dobrincu, şi „În căutarea configuraţiilor regionale optime (centralități, logică teritorială şi abordări multi-scalare)” de George Țurcanaşu. Printre temele de dicuţii s-au numărat şi oportunităţile de dezvoltare pentru regiunea Moldovei, istoria evenimentelor care au dus la defavorizarea regiunii şi cum s-a schimbat percepţia şi modul de vot al moldovenilor în ultimii 15 ani.
Școala de vară este organizată cu sprijinul Friedrich Naumann Foundation for Freedom (FNF), iar la Botoşani evenimentul este susţinut de societatea Elsaco. „Mă bucur să fiu aici şi vin de la Râşnov, unde am fost la Festivalul de film de istorie Râşnov, tot un proiect civic. Asta facem noi ca fundaţie care promovează valorile libertăţii peste tot în lume. Suntem o fundaţie globală, germană, cu prezenţă în peste 60 de ţări din lume unde promovăm valorile democratice”, a declarat Raimar Wagner, director al fundaţiei FFN.
Printre cei care au luat cuvântul în carul deschiderii s-a numărat şi Dorin Dobrincu, preşedintele MDM. “Încercăm să fim o voce la nivel mare, nu doar la nivelul Moldovei şi să punem problemele acestea promovând interesele Moldovei şi totodată să le apărăm din motive pe care cred că mulţi dintre dumneavoastră le-aţi văzut de-a lungul anilor. Erau câteva chestiuni mari care ne interesau: infrastructura, faptul că exista şi există în continuare o hemoragie demografică care s-a accentuat în ultimii 10-15 ani, după calculele pe care le avem noi dacă în 2002 erau aproape cinci milioane de locuitori în regiunea Moldovei , nu vorbim doar de Nord-Est, ci e cele opt judeţe, în 2011, cu acel recensământ deficitar, ritmul descrescător era extreme de îngrijorător, ajungându-se în 2018-2019 ca unul din cinci moldoveni să fie deja plecat din regiune, cel mai adesea în afara ţării”, a declarat acesta.
