Arestul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) s-a umplut din nou. În numai câteva zile, celulele aflate la subsolul IPJ au ajuns aproape de capacitatea maximă. Astfel, joi dimineață, pe 19 august a.c., dintre cele 20 de locuri existente, 18 erau deja ocupate, acest lucru fiind o raritate întrucât, după modificarea Codului penal din 2014, privarea de libertate a devenit o măsură cu totul excepțională.
Situația din arestul IPJ s-a schimbat brusc în urmă cu aproape două săptămâni, pe fondul ultimelor fapte comise în județ. Asta pentru că, de aproape o lună, polițiștii și procurorii s-au confruntat cu un val de violențe, de la tentative de omor, la agresiuni sexuale. Ultimul ajuns după gratii este tânărul de 19 ani, Flavius Codreanu, care pe 10 august, în centrul comunei Trușești, a lovit cu sabia un alt botoșănean, amputându-i aproape complet încheietura mâinii stângi.
Printre cei „cazați” temporar în arestul IPJ sunt și cei doi tineri acuzați că au sechestrat și violat o tânără de 24 de ani, botoșăneanul care a atacat o altă tânără pe o stradă din municipiu, dar și un tânăr de 31 de ani, din comuna Rădăuți-Prut, Marian Marin Plutariu, care l-a lovit cu bâta în cap pe un alt localnic, pe fondul unui conflict izbucnit pe terasa unui bar din sat.
În arest au ajuns și doi tineri care au violat și tâlhărit o femeie din comuna Văculești, la începutul acestei luni.
Anchetatorii au decis să ia măsuri mai dure
Polițiștii spun că, pe lângă faptele comise, a contat foarte mult și reacția anchetatorilor, care au hotărât să aplice măsuri mai dure față de cei care comit infracțiuni.
„Pentru a descuraja fenomenul infracțional, s-a decis să se ia măsura reținerii pentru 24 de ore în toate cazurile în care permite legea. Ca și organ judiciar, polițiștii pot dispune măsura reținerii direct, fără să fie nevoie de acordul procurorului. Ulterior, suspectul este prezentat în fața procurorilor, iar în funcție de gravitatea faptei se poate formula și propunere de luare a măsurii arestării preventive, care este însă atributul instanței de judecată. Noi am decis să facem uz de toate prevederile legale pentru ca cei predispuși să comită fapte de natură penală să simtă o presiune din partea legii. În plus, la mijloc mai este vorba și de puterea exemplului, iar noi credem că prin aplicarea acestui sistem îi vom descuraja pe unii dintre cei care ar intenționa, într-un moment sau altul, să comită anumite infracțiuni”, a spus Delia Nenișcu, purtător de cuvânt în cadrul IPJ Botoșani.
Instanțele de judecată merg pe același principiu
Cert este că și instanțele de judecată merg pe același principiu. Astfel, odată de instanța de fond a dispus arestarea, măsura este menținută și de instanța superioară, dacă cel trimis după gratii contestă arestarea. Iar ceea ce cântărește destul de mult în balanța judecătorilor este, pe lângă fapta comisă, pericolul social.
„Pericolul social trebuie numit. Simpla determinare generică a unui pericol social, fără existența unor probe care să pledeze în sensul pericolului concret pentru ordinea publică, nu este suficientă. În ultima perioadă, însă, organele judiciare au început să indice clar de unde rezultă pericolul concret pentru ordinea publică, identificând starea de pericol și dovedind că lăsarea în libertate a inculpatului este de natură să pună în pericol ordinea publică”, spun judecătorii.
De altfel, în cazul infracțiunilor deosebit de grave, arestarea preventivă este menținută și pe durata procesului, numai că în astfel de cazuri, imediat ce dosarul ajunge în instanță, cei arestați preventiv sunt transferați în penitenciar, din acel moment arestații fiind practic în custodia Ministerului Justiției, nu a Ministerului de Interne, cum se întâmplă în timpul anchetelor.
Cert este că și în situația în care arestul poliției ar ajunge la capacitate maximă, polițiștii vor continua să aplice măsurile întrucât legea permite transferarea celor deja arestați în alte centre de reținere din județele limitrofe, adică la Iași sau la Suceava.
