Guvernul Cîțu a anunțat că va demara un nou PNDL, cu alocări de 50 de miliarde lei. Este planul național de dezvoltare locală prin care se aruncă cu bani în primari, de la bugetul de stat. Așa că putem spune liniștiți că atât ne costă alegerea lui Florin Cîțu ca președinte al PNL, 10 miliarde de euro. Dați către primarii liberali să voteze Cîțu și nu Orban la alegerile de partid.
Nu că dacă ar ieși Orban ar fi altfel. Orban a fost primul care a menționat „necesitatea unui nou PNDL”, pentru dezvoltarea României, pe vremea când era premier.
Am scris despre PNDL și vom mai scrie. În situația actuală, este un program lipsit complet de control, unde raportările se fac la nivel de anii 90, prin fax. Statul nu știe ce decontează, stadiul lucrărilor sau măcar dacă lucrările pentru care se dau bani au fost sau nu efectuate. Nu mai discutăm de prețuri sau de calitate aici, deja e prea mult. Toate asfaltările alea făcute direct pe pământ pe care le-ați văzut la televizor, toate școlile terminate care se dărâmă, toate rețelele de apă subdimensionate, absolut toate sunt făcute prin PNDL.
Pe lângă faptul că nu e clar absolut deloc pe ce criterii se acordă finanțările, în afară de cel politic, evident.
Programul a fost inventat de Elena Udrea, continuat apoi de Liviu Dragnea, ministru în guvernul Ponta pe atunci, apoi tot de Dragnea ca șef al PSD, pentru a se putea lăuda pesediștii că au deschis un șantier în fiecare localitate a țării. Șantiere fără finalitate, fără o strategie, fără nimic. De exemplu, la Botoșani, li s-a transmis primarilor că pot face săli de sport sau cămine culturale (probabil erau ceva firme cu proiecte gata făcute), plus ceva pietruiri sau chiar asfaltări.
Ce ar fi fost ca, prin PNDL, să primim o alocare de fonduri pentru realizarea în regim de urgență a unei conducte de transport apă spre Flămânzi și comunele din jur, de exemplu? Asta ar însemna prioritizarea investițiilor. Acum, oamenii au cămin cultural, dar nu au apă. Un exemplu minunat de pricepere în ale guvernării de la toți cei implicați.
Curtea de Conturi și Comisia Europeană au arătat continuu neajunsurile PNDL. Raportul Curții de Conturi a arătat că banii nu au fost cheltuiți „în mod economic, eficient și eficace”, iar Comisia Europeană a refuzat să preia proiectele primarilor pe PNDL pentru finanțare, pentru că nu respectă absolut nici un standard european.
Situația nu s-a schimbat în 2021. La 30 iulie, România avea de luat pe axa Programe Operaționale Regionale, unde s-ar încadra cele mai multe proiecte PNDL, 3,8 miliarde euro. Absorbția pe axa asta e undeva pe la 30%. În timp ce guvernul Cîțu vrea să aloce 10 miliarde de euro pentru fanteziile primarilor.
Motivația e simplă. Dacă facem proiecte europene și furăm, vine Kovesi să ne lege. Ceea ce nu e cazul la PNDL.
Comparația cea mai bună este cu modelul polonez. La polonezi, toate proiectele, absolut toate, au documentația cerută de Uniunea Europeană. Cele respinse de UE sunt luate în discuție pe plan intern și primesc finanțare pe baza unei grile de evaluare, pentru a prioritiza proiectele importante și a elimina posibilitatea favorizării cuiva. Gradul de absorbție al fondurilor europene la polonezi depășește 90%.
Numai românii se uită ca proștii la banii oferiți de UE și nu îi iau, doar pentru că nu pot fura o parte.
La nivel de Botoșani, au fost alocați prin PNDL vreo 200 de milioane de euro. Chiar dacă suma e mică, comparativ cu alte județe, ar trebui să se vadă ceva, totuși vorbim de o grămadă de bani.
Cei care susțin necesitatea PNDL spun că e nevoie și de trotuare, vreun primar de la țară repară un podeț, ceea ce nu se poate prin proiecte europene. În primul rând, se poate. În al doilea rând, pentru asta există buget local, buget județean, taxe și impozite locale, cote defalcate, rectificări bugetare. Dacă nu are primăria bani să schimbe becuri, să repare un drum, înseamnă că e necesară o reformă administrativă, cu localități mai mari, o administrație mai elastică, ce poate aduna și fonduri.
Primăriile nu există doar pentru a plăti salarii angajaților, deși în Botoșani exact asta se întâmplă. Raportul Curții de Conturi pentru județul nostru arăta că două treimi din banii adunați (două treimi!) se duc pe cheltuieli de funcționare. Ceea ce e imens. În același timp însă, 45 de unități administrative din 79 au terminat anul cu excedent bugetar, adică aproape singura lor grijă a fost să dea salarii. Iar dacă ne uităm și la execuții bugetare, ne bușește plânsul.
Există și primari, chiar la noi în județ, care au folosit extrem de eficient banii de la PNDL. Dar sunt puțini, fiind doar excepția care confirmă regula.
Așa că, PNDL, cel puțin în forma lui actuală, este necesar din două motive. Unu, ca să se poată fura. Și doi, din cauza nepriceperii aleșilor locali, care preferă calea cea mai simplă. Ca bonus mai apar și evitarea unei atât de necesare reforme administrative plus posibilitatea menținerii hoardei de funcționari plătiți împărătește de prin primării, prefecturi, consilii județene etc.
