Cu chiu, cu vai – și astea din plin – prima generație care a avut nevoie de nouă ani pentru a termina opt clase a reușit să termine gimnaziul. Unii dintre absolvenți au fost repartizați în licee, alții în școli profesionale. Unii s-au grăbit să lege școala de gard, deși legea spune că… De fapt, ce mai contează ce spune legea, cât timp prea puțini își bat capul să o respecte, iar autoritățile nu fac vreun efort să aplice măsurile corective necesare. Vor să se lase de școală?! Nu au decât; o să regrete ei…
Rezultatele la examen au venit să sublinieze, deși nu era nevoie, în ce țară paradoxală trăim. După ce la finalul anului școlar precedent și a celui care abia s-a încheiat oficialii ministerului se lăudau cu promovabilitate record (mai ales Monica Anisie), statistica de la Evaluarea Națională și de la repartiția în licee ne arată că lucrurile nu stau chiar așa de vesel. Astfel, în majoritatea liceelor s-a intrat cu medii sensibil mai mici decât anul trecut. S-a tot bătut monedă pe procentul de promovabilitate la Evaluarea Națională deși, la modul în care se desfășoară în momentul de față acest examen, e cam aiurea să vorbești de promovabilitate. Pentru că, indiferent de media obținută la Evaluarea Națională, elevul poate fi admis în liceu. Bine, n-o să fie unul de top, dar până la urmă e liceu, nu? Dacă ne gândim că în județ există trei licee în care ultima medie de admitere a sărit ceva mai mult de doi, iar la sporirea acesteia a ajutat și media anilor de gimnaziu, parcă nu e cazul să se vorbească de promovabilitate. Treaba asta cu promovabilitatea era valabilă când se susținea examenul de Capacitate. Pe atunci, elevul promova examenul doar dacă obținea note peste cinci la toate probele. Nu media cinci, ci minim cinci la toate cele trei probe. Da, pe atunci nota cinci făcea diferența. Cei care promovau examenul cu adevărat se puteau înscrie la liceu, restul aveau alte opțiuni. S-a renunțat la sistem pentru că deranja niscaiva interese. Cam aceleași din cauza cărora se fac presiuni ca universitățile să poată asigura și școlarizarea celor care nu au diplomă de bacalaureat.
În județul Botoșani, doar șase licee se pot lăuda cu ultima medie de admitere mai mare decât cinci, iar ultimele trei din top nici măcar nu au sărit de media șase. Când ai așa o promovabilitate la gimnaziu și liceu e de așteptat ca notele la examenele adevărate să fie ceva mai răsărite, dar uite că nu sunt, ba dimpotrivă. De vină e în principal perioada școlii online, o formă de învățământ pentru care nici profesorii și nici elevii nu au fost pregătiți. Despre Ministerul Educației nici nu mai are rost să pomenim, deoarece implicarea a fost nulă. În afară de recomandări călduroase, n-a reușit să livreze ceva concret nici măcar la un an de la debutul pandemiei. Toate responsabilitățile au fost pasate către autoritățile locale. Autoritățile locale să decidă dacă e cazul să se închidă școala sau să continue cursurile, autoritățile locale să cumpere dezinfectanți și tablete. La începutul crizei, Anisie se milogea de Patriarhie să doneze gadgeturi pentru elevi. Fără îndoială că, dacă n-ar fi fost implicarea părinților și profesorilor, care n-au așteptat ca ministerul să-și facă treaba, lucrurile ar fi stat cu mult mai prost. Da, era loc de mai rău, așa cum era loc de mult mai bine… Pandemia încă nu s-a liniștit și premierul Florin Cîțu a anunțat că în mandatul lui nu se vor face investiții în Educație, Cercetare și Sănătate. Dacă suntem băgați iar la cutie, la anul rezultatele vor fi și mai proaste, dar cât timp premierul a citit o autostradă de cărți ce nevoie de școală mai au alții?
De departe, cele mai dorite locuri au fost la științe sociale. N-a mai rămas niciun loc liber în tot județul și nici prin țară situația nu e mai grozavă. S-au bătut pentru ele elevii care doresc să facă o carieră juridică, în armată și poliție și cei care își doresc un examen de bacalaureat liniștit – absolvenții de științe sociale reușind nu doar să promoveze examenul maturității, dar au scos și medii frumoase. Și pentru locurile de la științele naturii a fost ceva bătaie. Mulți speră să devină medici, asistenți… La mate-info au intrat copiii care chiar își doreau asta – viitorii informaticieni –, dar și mulți dintre cei care n-au prins științele sociale sau naturii, însă nu-și doreau să facă mate-info. De departe, cele mai dezechilibrate clase (la modul general vorbind). Pe la liceele de periferie la mate-info au fost repartizați elevi cu note sub patru la matematică. Asta în condițiile în care la bacalaureat riscă să pice tot din cauza matematicii. Cam aceeași soartă îi așteaptă pe mulți admiși la profile tehnice.
Lucrurile astea se cam știu, însă oficialii ministerului nu se prea chinuie să le soluționeze. România educată – proiectul de țară al președintelui Iohannis – își propune să rezolze problemele învățământului românesc în cel mai neaoș stil posibil. În loc să reevalueze și să adapteze programele școlare la realitățile sociale și economice, România educată vrea să înființeze colegii în universități pentru absolvenții care nu reușesc să promoveze examenul maturității. E drept, prima care a venit cu ideea asta a fost Ecaterina Andronescu, dar e foarte important cine o va transforma în faptă.
Sunt multe de comentat, prea puțin spațiu la dispoziție. E nevoie de o analiză pertinentă a situației din învățământ și de măsuri concrete pentru a remedia probleme ce trenează de ani de zile. Însă, cât timp se circulă pe mâna lui „Lasă, bre, că merge și așa”, iar schimbările se fac de dragul schimbărilor și nu urmăresc îmbunătățiri reale, nu putem să ne așteptăm la ceva bun.
