Datorită strădaniilor prezidențiale, zilele acestea se vorbește foarte mult despre reforma sistemului național de învățământ. De, trebuie și Iohannis să marcheze cumva pe marginea proiectului „România educată”. Pe margine sau chiar pe lângă margine și nu în cadrul proiectului în condițiile în care calendarul des pomenitului proiect nu prea bate cu mandatul președintelui care l-a inițiat. Majoritatea obiectivelor propuse se vor întâmpla prin 2025 sau chiar 2030, eventual mai încolo. Cu alte cuvinte, în mandatul altui președinte, când despre Iohannis se va vorbi la timpul trecut și nicidecum de bine; încă unul care a risipit zece ani de șansă pentru România.
Subțirică și de neînțeles manevra. De vreme ce e la butoane și e proiectul lui, Iohannis avea datoria să se implice mai mult, astfel ca la sfârșitul celui de-al doilea mandat să se poată lăuda cu realizări concrete și nu cu succese ce se vor petrece într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat. Însă lipsa de implicare energică nu e neapărat ceva care să dăuneze sistemului actual de învățământ pentru că schimbările prognozate de România educată duc la inevitabila concluzie „Decât așa reformă mai bine lipsă.”
După ce singurul comunist oficial al țării a fost trimis la locul de veșnică odihnă, voci care de care mai stridente au cerut reformă în Educație. Să se termine cu proștii care termină școli fără să merite, să existe o selecție la admiterea în licee… În vara lui 1990 am susținut examenul de admitere în liceu. Din peste o sută treizeci de candidați mai puțin de douăzeci am obținut medii de promovare. În toamnă, majoritatea celor care au picat examenul inițial au fost admiși cu medii de nouă și zece. Gata, s-a terminat cu reforma… Vorba unuia dintre profesorii mei „Nu poți face reformă când în vară dai subiecte pentru olimpiadă și în toamnă pentru retardați.” Dar, pentru moment, s-a rezolvat spinoasa problemă a claselor, încadrărilor și multe altele. Sistemul este viu, se adaptează la reformă și reforma la sistem.
Un mare pas înainte l-a reprezentat admiterea computerizată. Chiar dacă sistemul actual de admitere are unele limite, este superior celui precedent, cu examene la liceul dorit. Partea proastă e că e mult mai bun decât ceea ce au în cap specialiștii României educate. Cică la liceele unde cererea depășește oferta să se organizeze examene de admitere. Toate liceele să organizeze examenul în aceeași zi, să nu existe nu știu ce discuții. Sistemul ăsta de admitere urmează să fie pus în practică începând cu 2022. Un pas mare, dar care ne duce înapoi în trecut, nu spre viitor. În acel trecut în care la liceele de top se înscriau o mulțime de candidați, sensibil mai mulți decât locurile disponibile. Matematica simplă intra în acțiune și mulți dintre copii picau admiterea cu note foarte mari. În toamnă erau repartizați în acele licee unde se mai găseau locuri, cel mai adesea fiind vorba de unități școlare codașe, pentru profesorii de acolo un elev silitor fiind mai degrabă un blestem decât o binecuvântare. Asta pentru că și pe locurile în liceele de mijloc era bătaie și se ocupau din prima etapă.
În momentul de față, un elev are posibilitatea de a da admitere în toate liceele din județ. Ierarhizarea nu lasă loc de interpretări, singura problemă poate să apară doar la completarea codurilor în fișa de opțiuni. Acum vreo doi ani a făcut vâlvă în presă cazul elevului din București care avea media de admitere peste nouă, dar a reușit să rămână pe dinafară în prima etapă a admiterii computerizate. Din păcate, pentru cazul respectiv, vina aparține celui care l-a sfătuit să completeze fișa cu un număr limitat de opțiuni, cel mai probabil doar la liceele din fruntea clasamentului.
Ori experții României educate vor să reînvie acele vremuri profund nedrepte pentru elevii care încă se mai încăpățânează să învețe, deși Băsescu sau Pop le-au atras atenția că nu e nevoie să fii premiant pentru a reuși în viață. Elevii buni se vor înscrie pentru admitere la liceele de top, e clar. Mulți vor pica examenul și vor fi nevoiți să treacă prin furcile caudine ale Evaluării Naționale pentru a spera la un loc într-un liceu de condiție medie. Multe încercări, multe emoții, multă nedreptate. Domnule președinte, oferiți elevilor silitori posibilitatea să intre la liceele bune, nu e cazul să puneți pe umerii copiilor o presiune mai mare decât în momentul de față. Problemele actualului sistem de repartiție apar în partea de jos a clasamentului; elevii care iau note mici la matematică fiind repartizați la mate-info sau la profile tehnice. După patru ani de liceu la Bac se vor reîntâlni cu matematica și e greu de presupus că cineva care a luat doi la Evaluarea Națională poate obține un amărât de cinci la examenul maturității.
Corect ar fi să se regleze examenul de Evaluare Națională, pentru moment bazat doar pe română și matematică. Mulți copii buni ratează admiterea la științe sociale, domeniu în care ar putea să exceleze, din cauza matematicii pomenite mai sus. Nu e vorba de ipoteze, ci de cazuri concrete. Elevi foarte buni la istorie, geografie, civică au fost repartizați la mate-info sau mecanică, acolo unde bacalaureatul este un vis prea îndepărtat. Asupra acestor aspecte ar trebui să se concentreze Iohannis și specialiștii, nu să inventeze metode prin care să transforme în calvar viața copiilor. Deocamdată reforma nu sună bine deloc. De fapt, sună atât de rău încât mai bine fără…
