În perioada 1887-1893, Myron M. Călinescu publica o colecţie de acte şi decizii din arhiva Consistoriului din Cernăuţi: Normalien der Bukovinaer gr. or. Diocese. Cele trei volume ale colecției – cu un total de 1604 pagini – cuprindeau anii 1777-1886. Arhimandrit (din 1883), arhimandrit mitrofor (din 1892) și apoi vicar general al eparhiei Bucovinei (din 1905 și până la moartea sa, pe 7 ianuarie 1912), Myron M. Călinescu avea acces direct la documentele publicate. Până în 1892 – după ce absolvise studiile gimnaziale şi teologice (între 1856-1860) la Cernăuți –, Myron M. Călinescu fusese preot la biserica „Sf. Treime” din Cernăuţi şi profesor de Religie la Liceul de Stat (1860-1877), profesor de Morală la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1877-1881), decan al Facultăţii (1879-1880) – al cărei Doctor honoris causa va deveni –, rector suplinitor la Seminarul (internatul) clerical (1881-1882). Activitatea sa a fost legată și de „Societatea pentru cultura şi literatura română în Bucovina”: a fost membru în comitetul de conducere (1869-1880), secretar, apoi vicepreşedinte (1880-1889) al societății (Dicționarul teologilor români – http://faculty.go.ro/ro/Ionut-laptop//_Nesortate/ROMixt2/Carti/dto/MironCalinescu.html).
Presa vremii îi reține și activitatea de deputat în Camera legislativă a Austriei
Un exemplar din volumul II al Normalien der Bukovinaer gr. or. Diocese, care cuprinde paginile 563 – 1226, se păstrează astăzi în biblioteca parohiei Călinești. Printre alte documente, volumul conține și câteva referitoare chiar la organizarea bibliotecilor parohiale, care fusese dispusă în 28 decembrie 1788. O circulară din acest volum reflectă întreg efortul autorităților de a crea institutul bibliotecii parohiale. Astfel, pe temeiul „preînaltei hotărâri a sale c.r. Maiestăți”, o circulară din 5/17 aprilie 1828 indica contribuiri de bani „voluntarie în scopul întemeierii de Bibliotece pe la Protopresviterii și parohii”. Urmau alte circulare: nr. 2786 din 10/22 martie 1843, prin care se făcea „de iznov învitare în scopul acesta cătră întrega preuțime”, și nr. 864 din 18-30 iulie 1844, prin care se solicita „ca la Inventariile Bibliotecilor parochiale să se întroscrie și acele cărți, care se cumperă pe spesele fondului religionariu”; apoi, circularele 864 din 18/30 iulie 1844, 25021 din 26 iunie 1851, 2526 din 29 octombrie/10 noiembrie 1851, care însă nu fuseseră puse în aplicare în întregime de parohii. În acest context – deoarece „orânduirea” bibliotecilor „nu s-au observatu preste totu cu esactitate, și într-unu districtu nu i s-au corespunsu defeliu. Afară de acesta în multe enorii nu se afla nici chiar inventariul bibliotecii, eara consemnarea de cărți din bibliotecă (…) nu se compune după inventariu, ci după placu” – se emite, în 3/15 octombrie 1886, o altă circulară consistorială. Prin aceasta se solicită „tuturor protopresviteratelor, a supune încoce consemnări de cărți din biblioteca pentru tote enoriile districtelor subordinate” după un formular care se alătura. Formularul respectiv îl regăsim și în „Inventariul cărților din biblioteca parohială a enoriei Călinescii lui Cuparencu anul 1903”. Dintre inventarele păstrate în parohie, acesta pare a fi cel mai cuprinzător și clarificator pentru biblioteca de aici. Până în 1905, biblioteca parohială conținea 69 de cărți, fiind completată ulterior, în principal, pe bază de achiziții. În 1944, ajunsese la 372 de volume. O notă la finele anului 1944 informează: „Din Biblioteca aceasta după evacuare s-au aflat numai următoarele numere: 14, 15, 19, 20, 30, 33, 34, 35, 36/2, 37/1, 45, 54, 56, 71, 75, 79, 106, 107, 137, 158, 3454, 375 (?), 376 (?), 377 (?), 378 (?)”. La acestea se adaugă mai multe numere de reviste, inclusiv „Candela” și „Biserica Ortodoxă”. Unele dintre aceste cărți – printre care, volumul cu nr. 36/2, Normalien der Bukovinaer gr. or. Diocese –, se află și astăzi în biblioteca parohiei.
Ala Sainenco, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu
