Astăzi, la Muzeul Judeţean de Istorie din Botoşani, are loc un simpozion cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la angajarea României în cea de a doua conflagraţie mondială. Evenimentul cultural a început cu o trecere în revistă a caracterului istoric al manifestării, expus de muzeograful Sergiu Balonovici.
Pe parcursul evenimentului au susţinut intevenţii despre importanţa istorică a acestei zile profesorul universitar Petre Otu, dar şi maiorul Codrut- Ştefan Obreja. Printre oficialităţile prezente s-au numărat Doina Federovici, preşedintele Consiliului Judeţean şi Cristi Nistor, administratorul public al judeţului, dar şi mai mulţi directori ai instituţiilor de cultură printre care Aurel Melniciuc, directorul Muzeului Județean, Traian Apetrei, directorul Teatrului „Mihai Eminescu”, Dănuț Huțu, directorul Direcției Județene de Cultură, dar şi muzeograful Gheorghe Median.
Anul 1940, unul dintre cei mai critici ani pentru istoria României
În anul 1940, România a trecut prin una dintre cele mai critice perioade ale istoriei sale. „În vara anului 1940, România cunoștea una dintre cele mai critice faze ale istoriei sale. La 28 iunie în același an, în urma notelor ultimative adresate Guvernului de la București de către Guvernul Sovietic, Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, intrau în componența vecinului de la răsărit. La 30 august 1940, Germania și Italia au impus României dictatul de la Viena prin care partea de Nord-Vest a Transilvaniei intra în componența Ungariei. În luna septembrie, prin semnarea tratatului de la Craiova, Cadrilaterul, intrau în componența Bulgariei. După nici 22 de ani de existență, România întregită, înceta astfel să mai existe”, a declarat muzeograful Sergiu Balanovici.
„Trebuie să ne păstrăm echilibrul, să revalorificăm tradiția noastră, cu bune și cu rele”
În cadrul evenimentului, a intervenit și profesorul universitar, Petre Otu, care a vorbit despre cum sunt priviți românii în istorie.
„Sunt două perspective despre români. În prima se spune că românii nu reprezintă nimic în istorie! Asta este o sintagmă cu care se operează. Am fost și sub turci și sub polonezi și sub unguri. Prin urmare, am fost călcați de istorie, de toți. Cealaltă perspectivă pe care o întâlnim în istoriografia românească este că am fost cei mai buni din istorie. Noi i-am bătut și pe turci și pe polonezi și pe unguri. Eu cred că ambele paradigme sunt greșite. Trebuie să ne păstrăm echilibrul, să revalorificăm tradiția noastră, cu bune și cu rele, că niciun popor nu are o istorie impecabilă, fără înfrângeri, fără umilințe”, a declarat Petre Otu.
