Meditaţiile au ajuns să formeze un sistem educaţional paralel, în care profesorii îi taxează pe părinţii care vor rezultate bune cu copiii. Unul din trei elevi români participă la meditaţii. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Societatea Academică din România (SAR) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România (FES). Astfel, meditaţiile au ajuns aproape să formeze un sistem educațional paralel în care profesorii îi taxează pe părinţi, iar de cele mai multe ori câştigurile, deşi substanţiale, nu sunt declarate la Fisc, şi deci nu sunt impozitate. În tot acest timp, cel mai mult de pierdut au copiii ai căror familii au posibilităţi financiare reduse şi nu-şi permit să achite costul acestor ore suplimentare. În acest fel, aceşti copii au din start o şansă în minus să ţină pasul cu colegii lor şi sunt încă o dată dezavantajaţi de societate.
Realizat sub denumirea „Meditațiile în România: sistem educațional paralel sau complementar?”, acesta este primul studiu care mapează fenomenul meditațiilor din România după aderarea României la Uniunea Europeană. Iniţiatorii doresc astfel să le ofere decidenților din educație un instrument prin care să poată calibra coordonatele sistemului de învățământ public, astfel încât acesta să devină mai accesibil și calitativ.
Studiul a fost realizat pe eșantioane reprezentative la nivel național, atât în rândul părinților elevilor de vârstă școlară sau care să fi absolvit liceul anul trecut, dar și în rândul elevilor din clasele V-XII.
Părinţii sunt de acord cu meditaţiile, însă vor fiscalizare
Potrivit studiului majoritatea părinților sunt de acord că elevii au nevoie de meditații, însă consideră că această activitate ar trebui fiscalizată. „Sunt copii care, din diferite motive, nu reuşesc să reţină informaţiile din clasă şi , în special în anii terminali, aceştia simt nevoia unor suplimentari, în special la materiile principale, aşa cum se observă şi din studiu. Acest lucru îi poate face să se simtă mai în siguranţă la susţinerea examenelor naţionale. Sunt profesori dedicaţi meseriei de dascăl şi care îşi rezervă din timpul lor personal pentru a suplimenta şi consolida nivelul de cunoştinţe al elevilor, dar, cu părere de rău o spun, că există şi situaţii în care unele cadre didactice nu depun nici un efort pentru îmbunătăţirea situaţiei şcolare. Din păcate, situaţia actuală a învăţământului cu orele online în perioada de pandemie, a făcut ca elevii să simtă şi mai mult nevoia acestor meditaţii. Lipsa interacţiunii şcolare nu a fost benefică pentru nici o parte implicată în procesul educaţional, elevi, profesori, părinţi”, a declarat Cristian Lazarovici, Președintele asociației părinților elevilor de la Colegiul „A.T. Laurian” din municipiul Botoşani.
O problemă este însă faptul că, în prezent, plata meditatorului se face pe baza unei înțelegeri și sunt puține cazuri care au drept bază o formă contractuală și/sau bonuri fiscale. Costul mediu al unei ședințe de pregătire particulară este între 50-100 de lei, iar o familie plătește lunar, aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării. De asemenea sistemul orelor particulare/meditațiilor este accesat în mai mare măsură de către părinții din mediul urban, cu studii medii și superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie și care sunt nemulțumiți de sistemul public de educație.
“Referitor la fiscalizarea meditaţiilor, consider că este benefică pentru toată lumea şi ar creşte calitatea serviciilor prestate. În economia de piaţă sunt reglaje automate în funcţie de cerere şi ofertă. Profesorii care au rezultate bune cu copii la examenele naţionale vor fi mai căutaţi, iar statul încasează nişte sume din impozitarea serviciilor. În plus, şi părinţii pot trage la răspundere pe acei profesori ce nu au rezultate sau care nu creează condiţii prielnice desfăşurării orelor de meditaţii „, a mai spus Cristian Lazarovici.
Cei mai mulţi copii au nevoie de meditaţii la matematică
Deşi cunoştinţele pe care le dobândesc la şcoală ar trebui să fie la un nivel cel puţin satisfăcător, potrivit studiului şi elevii consideră că meditaţiile sunt necesare, mai ales în clasele terminale. Liceenii care urmează un profil tehnologic, comparativ cu colegii lor de la alt profil, cred că au nevoie de meditații în mai mare măsură. „Din păcate, sistemul educațional din România obliga indirect elevii să participe la ore de pregătire suplimentară, adică meditații. Această procedură este des întâlnită mai ales în liceele de top, acolo unde elevii sunt interesați de carte și acolo unde așteptările sunt mari”, a declarat Iosif Pintilie, președintele Consiliului Județean al elevilor din Botoşani.
Elevii spun că au nevoie de meditaţii pentru pregătirea examenelor naționale, pentru că nu înțeleg conținutul materiei predate la școală (inclusiv școala on-line) sau doresc să o înțeleagă mai bine ori să obțină rezultate școlare mai bune. Dintre cei care iau meditații, cei mai mulți accesează lecții suplimentare pentru matematică (80%); aproximativ o treime iau meditații la limba română (33%) sau limbi străine (29%). În general, majoritatea elevilor iau meditații la o singură materie (56%), iar 1 din 3 elevi face meditații la 2 materii. Cei mai mulți elevi participă la meditații o dată pe săptămână, iar 1 din 4 participă chiar de câteva ori pe săptămână.
Un sfert dintre elevii care cred că e nevoie de meditații nu și le permit financiar
Un alt aspect extrem de important reliefat de acest studiu este faptul că un sfert dintre elevii care cred că e nevoie de meditații nu și le permit financiar. Astfel, unul din patru elevi care este de acord că meditațiile sunt necesare pentru a obține cunoștințe de nivel mediu, spune că nu și le permite financiar.
Copiii din mediul rural, care provin din familii numeroase, mai puțin educate și cu resurse financiare limitate sunt lipsiți de posibilitatea de a dobândi cunoștințe prin achiziționarea de ore suplimentare cu un profesor.
„Cred că statul trebuie să găsească o variantă, deoarece meditațiile nu oferă egalitate, un elev dintr-o familie defavorizata neavând posibilitatea să își achite orele de pregătire suplimentară. Astfel, el pierde din ritmul de învățare, în comparație cu colegii săi. Cred ca cea mai buna soluție este fiscalizarea sumelor plătite. Dacă ţinem cont că e greu să găsești un profesor bun care să ceară mai puțin de 35-40 lei pe o ora de meditație, iar o sesiune durează două ore, statul ar putea încasa o suma importantă de bani, ce ar putea fi folosiți pentru a se investi în educație. Ba mai mult, dacă se fiscalizează acest sistem, se vor putea acorda burse pentru a se achita orele suplimentare”, a mai spus Iosif Pintilie.
Ore suplimentare cu profesori de la alte şcoli
De cele mai multe ori elevii şi părinţii preferă să facă orele de meditaţii cu un profesor de la altă şcoală decât cea ale cărei cursuri le frecventează. În aceasta situaţie sunt 62% dintre elevi. Profesorul de la clasă este preferat de 16% dintre elevii care au făcut meditații, iar un alt profesor din școală de 13% din elevi. În majoritatea cazurilor (83%) lecțiile se derulează acasă la meditator, iar în cazul a 55% sunt 1 la 1 (meditator-elev). În 40% din cazuri, meditațiile se derulează în grup restrâns, de 2-3 elevi.
„Majoritatea tinerilor evaluează că această formă de învățare i-a ajutat/îi va ajuta în viitor (94%) și apreciază meditatorul (95%). Ca urmare a participării la meditații, situația școlară s-a îmbunătățit într-o măsură semnificativă în cazul a 73% din tineri. Această percepție este justificată de notele mai mari obținute la școală și la evaluările naționale, înțelegerea materiei și creșterea stimei de sine”, se mai arată în studiu.
Măsuri propuse de realizatorii studiului
Organizațiile care au realizat acest amplu demers sociologic, dezvoltat pe două coordonate (consultarea atât a elevilor, beneficiari direcți ai educației, cât și a părinților, cei care, de multe ori, sunt implicați direct în susținerea acestui sistem al meditațiilor), au lansat și o serie de recomandări adresate decidenților.
Astfel, pe termen scurt aceştia cred că ar trebui creat un Voucher Educațional, finanțat din fonduri europene, acordat tuturor elevilor care provin din familii al căror venit lunar nu depășește două salarii minime nete pe economie. De asemenea ar trebui extins Programului național de educație remedială de tip „Școală după școală” și pentru învățământul liceal, iar autoritățile publice locale ar trebui să fie capacitate și monitorizate să organizeze programe de educație remedială/școli de vară/grădinițe estivale în vara anului 2021, unde să poată participa orice elev, iar programul să fie facilitat de către profesori având rezultate excelente din punct de vedere academic, angajați în sistemul plata cu ora, organizarea, de către Ministerul Educației și cel al Finanțelor Publice, cu concursul sindicatelor din domeniul educației. Studiul prevede însă şi măsuri pe termen mediu şi lung.
