Ancheta declanșată de procurorii DNA în cadrul Serviciului Rutier Botoșani scoate la iveală cum acționau polițiștii rutieri atunci când luau șpagă. Conform normelor interne, atunci când ieșeau în misiune pe drumuri, ei nu o făceau singuri, ci era vorba de un echipaj format din doi lucrători. Însă dacă un șofer era surprins încălcând normele rutiere și era dispus să plătească pentru a rămâne cu permisul de conducere, banii oferiți nu rămâneau la polițistul care primea șpaga, ci suma era împărțită „frățește” cu cel din echipaj. De aceea, procurorii au reținut mai multe acte materiale. În cazul lui Robert Fecioru ar fi vorba de 29 de acte materiale, în timp ce la alții au fost menționate câte 16 sau 11 acte materiale. Acest lucru rezultă din probele adunate de anchetatori, procurorii reușind să efectueze și o serie de înregistrări ambientale.
Şpagă în brânză şi lapte
Și nu este doar atât. Unii polițiști erau dispuși să primească sume modice, inclusiv produse alimentare. O arată cazul unui șofer care a fost surprins încălcând legea. Pentru că acesta nu avea bani pentru a plăti șpaga pe loc, el s-a întâlnit cu polițiștii ulterior și le-a oferit produse lactate în schimbul iertării.
Întâlnirea a avut loc chiar în apropierea sediului Serviciului Rutier, cei doi agenți primind fiecare câte un pachet cu produse alimentare în valoare de circa 60 de lei. Toate aceste informații se regăsesc în referatul cu propunerea de arestare pe care procurorii DNA l-au depus la instanță în momentul în care au solicitat arestarea preventivă a celor opt polițiști.
Declaraţii semnate în alb
Cât privește cazul comisarului Eduard Iacob, acesta ar fi determinat un martor să semneze declarația în alb. Ulterior, el ar fi menționat în declarație unele aspecte neadevărate, așa încât cel anchetat pentru punerea în circulație a unui autoturism neînmatriculat pe drumurile publice să beneficieze de o soluție favorabilă. „Prin aceste demersuri, ofițerul ar fi urmărit îngreunarea tragerii la răspundere penală a acestuia și emiterea unei soluții procedurale de netrimitere în judecată”, au precizat procurorii DNA.
Mită fără leac
Cert este că unii polițiști nu o duceau deloc rău. Unul dintre ei, Ionel Balan, deține, potrivit ultimei declarații de avere, un depozit bancar de 50.000 de euro deschis în 2019. Cei mai mulți au câte două mașini și dețin terenuri, fie prin Curtești, aproape de Botoșani, fie prin comuna Vlădeni. La fel, Gabriel Botezatu, care este fiul unui fost șef al Serviciului Rutier, colonelul Vasile Botezatu, deține și o casă de vacanță în satul Botuș, din comuna Ciocănești, județul Suceava. În plus, soțiile unora lucrează tot în sistemul bugetar, fie în învățământ.
Stelian Coșman, un alt agent arestat în dosar, este fostul soț al Elenei Coșman, fost subprefect în perioada noiembrie 2015-martie 2016, care actualmente deține funcția de director economic la Direcția Sanitar Veterinară. În schimb, un alt agent plasat sub control judiciar, Lucian Ripiceanu, are soția judecător.
Serviciu decimat de arestări
În acest dosar sunt vizați în total 16 polițiști sau foști polițiști din cadrul Serviciului Rutier, printre care și un ofițer. Acest lucru ar echivala cu aproape jumătate din angajații serviciului. Procurorii spun că, în perioada iunie-noiembrie 2020, cei 16 polițiști ar fi primit sume de bani cuprinse între 100 lei și 100 euro de la mai mulți șoferi opriți în trafic pentru depășirea limitei de viteză sau alte abateri de la regimul rutier. Faptele au ieșit la iveală miercuri, pe 2 iunie, când procurorii Direcției Naționale Anticorupție au făcut 20 de percheziţii în judeţul Botoşani, dintre care una la sediul Serviciului Poliţiei Rutiere şi restul la locuinţele poliţiştilor.
În urma descinderilor, opt polițiști au fost arestați preventiv, iar alți opt au fost plasați sub control judiciar. Printre cei arestați se află comisarul Eduard Iacob, adus din Palestina, unde se afla într-o misiune internațională, dar și agenții de poliție Robert Fecioru, Cătălin Luca, Gabriel Botezatu, Ionel Balan, Iulian Stelian Coșman, Viorel Anton și Ciprian Rusu. Decizia Tribunalului Suceava privind arestarea lor a fost contestată la Curtea de Apel Suceava, care va decide azi dacă cei opt inculpați vor rămâne în spatele gratiilor sau se va lua o altă măsură preventivă în cazul lor. Cert este că până la pronunțarea unei sentințe definitive, toți cei anchetați beneficiază de prezumția de nevinovăție.
