Dezvăluirile făcute de „Monitorul de Botoșani” cu privire la râpa din comuna Broscăuți umplută cu resturi din construcții au fost confirmate de controlul Gărzii de Mediu. Autosesizați în urma articolului publicat, comisarii de mediu au ajuns la locul cu pricina și au constatat că în zonă erau mai multe fragmente din materiale de construcții rezultate din dezafectarea unui imobil. Prin urmare, Comisariatul de Mediu Botoșani a aplicat o amendă de 20.000 de lei Primăriei Broscăuți și a dispus mai multe măsuri cu termen pentru intrarea în legalitate. Astfel, autoritățile locale vor trebui să salubrizeze întreaga zonă de materialele de construcții și de celelalte materiale periculoase (n.r. – azbest).
„Am demarat o acțiune de inspecție și control și s-a constatat că, în urma unei acțiuni de desființare a unei clădiri, de pe raza comunei, acele deșeuri au fost folosite ca și material pentru rambleierea unei zone afectată de alunecări de teren. Întrucât administrația locală nu a respectat prevederile legislației de mediu în vigoare și a utilizat acele deșeuri în stare brută, așa cum au fost rezultate în acțiunea de desființare a clădirii, s-a aplicat o amendă de 20.000 de lei”, a precizat astăzi, 4 iunie, Cristina Kashyap, comisarul șef al Comisariatului de Mediu Botoșani. Prin urmare, autoritățile locale vor trebui să extragă din pământ toate fragmentele din beton.
Primarul spune că va contesta sancţiunea
Contactat de reporterii „Monitorul”, primarul comunei Broscăuți, Aurel Costel Agheorghițoaei, a recunoscut sancțiunea aplicată de Garda de Mediu, dar a precizat că a refuzat să semneze procesul verbal întrucât nu a fost de acord cu constatările echipei de control și prin urmare va contesta amenda în instanță.
„Mi se pare nejustificată pentru că ce am făcut eu acolo, e un lucru benefic atât pentru populație, cât și pentru mediu. Ce am făcut acolo, pe acea alunecare de teren, nu este o construcție, ca să scot avize. Mai mult, pe acea alunecare de teren nu se depozitează de acum, ci de ani de zile, de 30 de ani. Că au venit ei acum acolo, asta e. Eu am nivelat acolo și am pus 300 de copaci”, a spus primarul Aurel Costel Agheorghițoaei.
Adevărul este că după apariția articolului în „Monitorul”, în zona respectivă au fost aduși și câțiva copăcei, care însă nu se știe dacă au fost plantați corespunzător și udați așa încât să prindă rădăcini. În plus, calea de acces către zona afectată de alunecarea de teren a fost închisă cu o poartă.
„Ce s-a cărat în râpă nu e doar de la grădiniță”
Însă, informațiile potrivit cărora în râpă ar fi ajuns doar molozul rezultat de la demolarea grădiniței sunt total eronate. Asta pentru că acel imobil a fost demolat în 2018, iar oamenii din sat spun că în râpă au fost aduse materiale de construcții inclusiv în primăvara acestui an.
„Transporturile s-au făcut zilnic, de dimineața de la ora 8 până în jurul orei 16. Erau cam două transporturi pe oră, cu două camioane de la o firmă de construcții din Dorohoi, care veneau și descărcau acolo tot felul de materiale rezultate din dezafectarea unor construcții. După aceste transporturi, cam o dată la două ore venea buldo-excavatorul de la Primărie și împingea materialele la vale, încercând să niveleze. Ce s-a cărat în râpă nu e doar de la grădiniță. Grădinița a fost demolată acum vreo trei ani. În plus, grădinița nu a avut grinzi uriașe din beton. Astea provin de la o fostă moară de la Dorohoi”, spun localnicii.
„Acum văd că toată lumea se pricepe la orice”
De partea cealaltă, primarul Agheorghițoaei neagă orice transport din afara localității și susține că toate materialele aduse acolo provin de pe teritoriul comunei. „Nu este adevărat. Informațiile pe care le aveți sunt tot de la acele persoane care mi-au făcut reclamații? Acum văd că toată lumea se pricepe la orice și, în loc ca lucrurile bune să fie apreciate, se aruncă cu noroi în stânga și în dreapta”, susține primarul comunei.
Cu toate acestea, dacă se compară imaginile de la alunecările de teren care au impus încetarea activității în grădiniță, imagini realizate în 2011, cu cele de acum, realizate în aprilie 2021, se poate vedea limpede și clar că în zonă nu s-a pus doar molozul de la o singură clădire, ci este vorba de zeci de metri cubi de pământ, moloz și fragmente din construcții. Prin urmare, ilegalitățile au fost acoperite cu pământ și câteva sute de copaci aduși în primăvara acestui an.
