Aţi ajuns de multe ori în faţa unui raft de magazin şi nu aţi ştiut cum să alegeţi produse care sunt făcute după o reţetă tradiţională, sau aţi auzit de o marcă, dar nu ştiţi cum să o recunoaşteţi. Este foarte simplu: toate produsele alimentare certificate, atestate sau consacrate au un logo specific. Potrivit acestuia, puteţi afla dacă aveţi în mână un produs pe a cărei calitate, reţetă sau zonă de provenienţă şi-a pus pecetea una dintre autorităţile statului, sau chiar a Uniunii Europene.
La nivel european România are înregistrate patru produse alimentare pe care se regăseşte logo-ul comunitar referitor la indicaţia geografică sau denumirea de origine protejate şi anume „Magiunul de prune de Topoloveni”, „Salamul de Sibiu”, „Novac afumat din Ţara Bârsei” şi „Telemea de Ibăneşti”. Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv „Cârnaţi de Pleşcoi”, „Scrumbia de Dunăre afumată” şi „Caşcaval de Săveni”. Logo-ul imprimat este în formă de cerc zimţat, în interiorul căruia apare tipul de certificare: „INDICAŢIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ”, sau „DENUMIRE DE ORIGINE PROTEJATĂ”, în limba română dacă sunt certificate de Ministerul Agriculturii la nivel naţional, sau în limba engleză, dacă au trecut şi de etapele europene.
Foto traditional: Botoşaniul are 25 de produse care poartă sigla „PRODUS TRADIŢIONAL ATESTAT”
Logo pentru produsele tradiţionale atestate
O altă categorie este cea a produselor tradiţionale atestate, judeţul Botoşani având deja cursa procedurală parcursă pentru 25 de astfel de produse. Lactate, produse din carne, panificaţie, băuturi alcoolice şi dulceţuri, toate au pe etichetă logo-ul conţinând indicaţia „PRODUS TRADIŢIONAL ATESTAT”. Ultimele câştigătoare ale acestui „ordin” au fost cele din 2016 şi anume „Cozonacul Domnesc” produs la Botoşani şi „Dulceaţa de trandafiri Deliciul Mihaelei”, produs la Manoleasa.
Cu un an înainte, în 2015, au fost atestate ca produse tradiţionale două tipuri de caşcaval – „Florica” şi „Genys”, „Ţuica de prună Rădeni, Casile Ciobanu”, iar în 2014 s-a atestat un întreg şir de produse, printre care seria de lactate „ca la bunica de Vlăsineşti”, produsele din carne „Tatarciuc”, caşcavalul „Leliţa” şi Viofanny”, smântâna dulce şi alte produse din genul „Suhardo”, dar şi „Ţuica de prună Cazanul de Aur” din Vlădeni. Logo-ul certifică pentru cumpărător că acel produs are la bază o reţetă tradiţională, moştenită de la bunicile şi bunicii noştri, dar şi că foloseşte ingrediente naturale.
Foto: Trei producători botoşăneni fabrică 10 produse cu sigla de „REŢETĂ CONSACRATĂ”
Siglă şi pentru „reţete consacrate”
Încă o categorie de certificare este cea a „reţetelor consacrate”. Trei producători botoşăneni, cu 10 produse din categoriile caşcaval, chefir, sana şi lapte au reuşit să-şi înscrie mărcile în Registrul naţional al reţetelor consacrate. Este vorba despre Lacto Solomonescu, RAM Ibăneşti şi Five Continents, pe logo-ul de certificare fiind inscripţionate cuvintele „REŢETĂ CONSACRATĂ”.
„Putem să fim mândri de producătorii botoşăneni şi să-i încurajăm şi pe mai departe, pentru că este de unde să apară noi competitori pe această piaţă . În ceea ce-i priveşte pe consumatori, pot să-i asigur că aceste etichete, odată cu calitatea produselor, sunt verificate de un lanţ întreg de instituţii: DSV, DSP, OJPC, darşi de noi, Direcţia Agricolă”, a explicat Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole Botoşani.
