Primăria Botoşani a găzduit astăzi festivitatea de premiere a câştigătorilor concursului de soluții pentru înfrumusețarea a patru sensuri giratorii. Premiile au fost înmânate de primarul Cosmin Andrei.
Concurs organizat în cadrul proiectului GAL – Botoşani pentru viitor
Raluca Bălăşcău, şeful Serviciului management proiecte din cadrul primăriei, a declarat că în anul 2017, la nivelul primăriei s-a desenat harta cu zonele urbane marginalizate, care include Centrul Vechi şi Parcul Tineretului, zone pentru care Uniunea Europeană a dat bani, special pentru le oferi persoanelor marginalizate condiţii ca în centru.
„Pentru cetăţenii din această zonă, respectiv 18.000 de botoşăneni, avem mai multe intervenţii, mai multe proiecte, din care acesta este primul cu care putem ieşi în faţă pentru că restul sunt încă în fază de implementare. Este vorba despre un concurs de idei destinat locuitorilor Botoşaniului pentru că ideea Grupului de Acţiune Locală (GAL) este să pornim de jos în sus, de la cetăţean şi să nu facem lucruri din birou, ci să facem ceea ce-şi doreşte cetăţeanul, bineînţeles aplicând legislaţia în vigoare şi toate regulile pe care le avem şi noi pe fonduri europene”, a explicat Raluca Bălăşcău.
Aceasta a adăugat că acest concurs de soluţii s-a desfăşurat prin SEAP, mai exact achiziţie publică de idei. „Premiile nu sunt foarte mari, dar sunt importante pentru că vin de la Primăria Botoşani şi noi le mulţumim foarte mult participanţilor şi câştigătorilor că au fost alături de noi şi că ne-au adus nişte idei foarte frumoase. Ideile câştigătoare vor fi preluate în temele de proiectare şi, da, veţi avea ocazia să vă vedeţi ideea pusă în practică, aplicată la legislaţia în construcţii, urbanismului şi tot ce mai avem de respectat, dar se va porni de la ideile acestea”, a concluzionat Raluca Bălăşcău.
Premiul I a fost acordat Ioanei Cnej Orăşanu
Premiul întâi, în valoare de 1.500 de lei, a fost adjudecat de Ioana Orășanu- Cnej, învățător la o școală gimnazială și voluntar la o asociație nonguvernamentală.
Premiul al doilea, de 900 de lei, a fost înmânat Mirabelei Agoroae, inginer la o societate privată și freelancer în domeniul proiectării, amenajării și întreținerii spațiilor verzi. Premiul al treilea, de 600 de lei, a fost oferit artistului plastic Andrei Alupoaie.
Câștigătorii au fost desemnați de un juriu din care au făcut parte reprezentanți ai Ordinului Arhitecților din România-Filiala Teritorială Nord-Est, Direcției Județene pentru Cultură Botoșani și Primăriei Municipiului Botoșani. Cele patru sensuri giratorii care au făcut obiectul concursului sunt situate în zona de intervenție a GAL Botoșani pentru Viitor, regăsindu-se în intersecțiile Grivița – Donici – Tudor Vladimirescu, Griviţa – Dreptăţii – Independenţei, Onicescu – Împărat Traian, Tudor Vladimirescu – Împărat Traian.
„Propunerea mea se leagă de istoria acestui spaţiu”
Câştigătorii au prezentat ideile propuse. „Propunerea mea se leagă de istoria acestui spaţiu, de Civilizaţia Cucuteni. Eu m-am oprit la Venus din Drăguşeni, aşa este supranumită această figurină pe care am preluat-o şi m-am gândit că poate fi uşor interpretată. Figura asta a ajuns foarte cunoscută, personal o consider o operă de artă… M-am gândit ca să creez nişte obiective turistice din lucrări de artă, chiar dacă nu sunt în vecinătatea instituţiilor publice sau în clădiri importante”, a declarat Andrei Alupoaie. Artistul a mai propus ca în alt sens giratoriu să fie pus un vas binoclu, tot reprezentând Civilizaţia Cucuteni, care să simbolizeze ideea de dualitate, cu trimitere la materie şi spirit. În alte sens giratoriu, cel de lângă Biserica Duminica Mare, artistul a propus o lucrare cu subiect religios şi legat de istoria oraşului, respectiv statuia Sfântul Gheorghe omorând balaurul.
La cel de-al patrulea sens giratoriu, artistul a plecat de la ideea de monument al libertăţii presei. „Am încercat să înglobez ideea de monumentul intelectualităţii botoşănene. Avem foarte mulţi oameni importanţi care s-au născut în acest judeţ şi care au schimbat efectiv ţara şi m-am gândit gândit la un simbol cu această lucrare în care soclul nu este doar un soclu. Soclul poate avea numite inserţii sau să trimită la ziare, la cărţi, tot parcursul unui intelectual de a se cultiva, de a cunoaşte, tot parcursul de cunoaştere, iar sus, nu este o mână oarecare, ar fi intervenţia divinităţii în actul creativ, scriitoricesc, poetic sau jurnalistic. Această mână a divinităţii vine şi pune accentul de geniu”, a mai spus Andrei Alupoaie.
Propuneri de amenajare cu plante şi statui din paie
Proiectele propuse de Mirabila Agoroae şi Ioana Cnej Orăşanu au inclus aranjamente realizate cu plante perene şi anuale. „Eu m-am gândit să iau cele patru ronduri ca un parcurs pentru localnici, chiar şi pentru vizitatori, începând de la rondul de la mall, continuând cu cel din Griviţa şi mergând în jos la Împărat Traian, era ca o promenadă şi m-am gândit să pun în fiecare rond o statuie din paie, având în vedere că nu este nici costisitor şi acele statui să prezinte o poveste, putând fi schimbată în funcţie de anotimpuri şi am combinat cu aspectul vegetal, care este şi perdea antipoluare.
Avem nevoie foarte mult de arbori să capteze toate noxele din acest mic oraş, dar totuşi poluat, să-l ajutăm puţin, să respirăm cât de cât aer curat şi am optat pentru nişte compoziţii vegetale, unele perene, la fel ca şi colega mea”, a spus Ioana Cnej Orăşanu, adresând în final un îndemn „bucuraţi-vă de natură, iubiţi-o şi conectaţi-vă cu ea”.
