Credincioşii ortodocşi şi catolici îi cinstesc astăzi pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman, perioada în care au domnit fiind cunoscută ca „Epoca de aur”. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt cinstiţi pe 21 mai atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice la fel cum sunt serbaţi apostolii. Cercetătorii susţin că deciziile Împăratului Constantin în favoarea creştinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena, care, „cu mână de fier şi credinţă tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu.
Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul roman Constanţiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi). Constantin cel Mare a devenit suveran al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu. În ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a văzut pe cer ziua o cruce luminoasă deasupra soarelui cu înscripţia: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui).
Noaptea, în vis, Iisus Hristos i-a cerut că pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, Constantin iese biruitor în lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, aflat la Roma, se afla inscripţia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiraţie divină„, cu referire la victoria asupra lui Maxentiu.
Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea
Cea mai importantă realizare a Împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul este recunoscut de stat. Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde s-a adoptat formula – Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatăl şi din veci cu El. La Sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă – Crezul, a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.
Împărăteasa Elena a descoperit pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. În urma săpăturilor, s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înălţat-o în faţa mulţimii. Împărăteasa Elena a ctitorit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte biserici.
Catedrala Patriarhală din Bucureşti îi are drept Ocrotitori pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
Catedrala Patriarhală din Bucureşti este unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult din ţară închinate Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Catedrala a fost ctitorită de Constantin Şerban Basarab (1654-1658), fiind sfinţită în anul 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău.
Pe 21 mai 2002, o delegatie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist Arăpaşu o raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă.
Împăraţii Constantin şi Elena, părinţii Sfintei Cruci
În tradiţia populară se vorbeşte despre Împăraţii Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci. În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii. În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi. În popor se spune că până pe 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul.
