Primarii din județ se întrec în măsuri haotice. După cazul de la Lozna, unde primarul a făcut un dig într-o rezervație naturală, la Broscăuți o alunecare de teren, care afectează versantul din dreapta râului Jijia, a ajuns să fie „stabilizată” cu moloz și resturi dintr-o construcție dezafectată. Măsura a fost luată de autoritățile locale, fără niciun aviz din partea celor de la Protecția Mediului și fără să analizeze eventualele consecințe.
Sătenii spun că au văzut camioane venind cu moloz dinspre Dorohoi, care au fost mai apoi descărcate în hăul format în urmă cu aproape un deceniu, terenul fiind nivelat cu ajutorul unui buldoexcavator care aparține Primăriei comunei Broscăuți. „Camioanele păreau a fi de la o firmă de construcții, care a câștigat un contract pentru dezafectarea unei clădiri din municipiul Dorohoi. Tot ce s-a curățat de acolo, s-a cărat aici”, povestesc oamenii.
Că sătenii spun adevărul o demonstrează și un panou montat pe gardul proprietății aflată în imediata vecinătate a așa-zisei rampe, care atenționează șoferii care vin cu astfel de materiale să basculeze încărcătura într-un anumit loc. În plus, întreaga zonă este plină cu resturi din construcții, fragmente din cărămizi, dar și blocuri mari din beton și grinzi uriașe peste care s-a pus pe ici pe colo câte o basculantă de pământ. Tot în râpă, sătenii au mai aruncat și diferite lucrurile care le prisoseau prin gospodărie.
„Dar cu ce să fac consolidarea?”
Lucrurile nu se întâmplă de ieri sau de alaltăieri, ci de mai mult timp. Asta pentru că o parte din trunchiurile copacilor uscați, care altădată erau pe buza râpei, au fost împinși încetul cu încetul spre păduricea aflată mai jos. Doar că toată această activitate, cu camioane de tonaj mare și buldoexcavatoare, și-a pus amprenta. Deși o parte din râpă a fost umplută cu tot felul de fragmente, în pământ a apărut o altă fisură, destul de mare, care demonstrează că molozul nu a stabilizat malul de pământ, ci ar putea antrena din nou alunecările de teren.
„Eu deocamdată depozitez pământ, pentru a umple acea râpă. Vrem să facem niște foraje la o adâncime de 20-30 de metri, unde va fi injectat beton exact ca la pilonii de stabilizare, dar acest lucru necesită proiecte, studii cu specialiști”, spune primarul comunei, Aurel Costel Agheorghițoaei care într-un final a recunoscut că acolo sunt și resturi din construcții.
„Dar cu ce să fac consolidarea? Până la implementarea unui proiect la care să avem asigurată și finanțarea, ce să facem? Eu cred că ne-am dus cu vreo 10 metri mai încolo de marginea râpei, pe care am astupat-o. De ce să nu fac? Eu nu aduc materiale toxice sau plastice”, a adăugat primarul, care spune că, atât timp cât acolo se duce pământ și piatră, nu se încalcă normele de mediu.
„Noi nu am autorizat așa ceva”
Cu toate acestea, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, Eugen Mateciuc, spune că astfel de lucrări, fără un aviz din partea APM, sunt complet ilegale.
„Noi nu am autorizat așa ceva. Dacă a făcut-o, a făcut-o pe răspunderea lui. Totul trebuie făcut după un proiect, nu după ureche. Eu le-am spus tuturor celor care au dorit să valorifice resturile din construcții ce au de făcut. Materialele trebuie sortate, trebuie înlăturat ce este periculos, iar restul, dacă este de concasat, concasezi și le utilizezi pe baza unui proiect. Dar nu așa – vrei să umpli o râpă și faci cum te taie capul. Este exclus așa ceva, iar legea este foarte clară”, a spus Eugen Mateciuc.
„Este o măsură total nepotrivită”
Că s-a greșit a recunoscut și Emil Moga, secretar în cadrul Cancelariei prefectului, care a făcut parte din comisia de analiză trimisă la fața locului în 2011 de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU).
„Acolo, problema o reprezintă pânza de apă freatică. În 2011 au fost identificate câteva izvoare, iar după ce apa a fost captată, terenul s-a stabilizat. Atunci am coborât până jos în râpă. Acum, dacă s-a procedat așa (n.r. – umplerea râpei cu moloz), este o măsură total nepotrivită întrucât este posibil ca alunecările de teren să fi fost reactivate. Pentru stabilizarea versantului, este nevoie, însă de lucrări adevărate”, a spus Emil Moga.
De altfel, comisia trimisă la fața locului în urmă cu un deceniu de către CJSU a identificat și trei măsuri pentru a stabiliza terenul – una era cu foraje și injectare de beton și realizarea unei zone de protecție, altă soluție era plantarea de copaci, iar o a treia viza captarea izvoarelor de apă, ceea ce s-a făcut inițial.
Rămâne de văzut modul în care vor reacționa instituțiile statului în legătură cu situația ivită la Broscăuți. Cert este că într-un caz oarecum asemănător, în comuna Lozna, unde primarul a construit un dig, tot fără autorizație și tot din resturi rezultate din construcții, Garda de Mediu a aplicat două amenzi de 50.000 de lei şi, respectiv, 20.000 de lei, pentru realizarea lucrărilor fără acord de mediu şi pentru depozitarea deşeurilor în afara spaţiilor neautorizate.
