Potrivit medicului Monica Adăscăliței, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică, din datele oficiale rezultă că puţin peste 10% din populaţia judeţului a fost vaccinată. „Mulţi botoşăneni au mers în judeţele vecine. Au fost foarte mulţi studenţi din judeţ care s-au vaccinat în centre universitare. Sunt mulţi care muncesc în alte judeţe, dar domiciliul îl au în continuare aici. Ei dacă se vaccinează în Bucureşti sunt trecuţi ca persoane vaccinate acolo. Eu cred că procentele reale sunt mult mai mari, asta şi pentru că populaţia judeţului este mult mai mică decât cea din statisticile oficiale”, a declarat domnia sa acum o săptămână. Partea cu adevărat importantă a declarației este cea de a doua. Câți suntem și cine are datele exacte? Nu știe nimeni, datele autorităților sunt aproximative.
Toate măsurile politicului sunt luate, fără excepție, în baza datelor și statisticilor oficiale și nici nu are cum să fie altfel. Dar, atunci când eroarea este prezentă într-o mare proporţie în date sau informaţii, acestea devin inutile sau, mai rău, nocive, fiindcă distorsionează realitatea din teren. Ceea ce duce, invariabil, la decizii greșite. Și asta ni se întâmplă de peste 20 ani, indiferent de bunele sau relele intenții ale decidenților.
Numai un exemplu: Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat la începutul acestei luni listele actualizate de alegători înscriși în Registrul Electoral. În afara României, spun statisticile noastre, trăiesc în jur de 750.000 de persoane cu acte românești de identitate și cu drept de vot în România. Citind așa ceva, pe orice român îl umflă râsul. Cum cei din țările de rezidență nu glumesc cu aceste cifre, italienii au contabilizat anul trecut 1,15 milioane de români care trăiesc cu acte în regulă în Italia – față de 69.931 aflați în evidențele AEP din România ca fiind plecați în Italia. Iar Ambasada României în Germania afișează, pe pagina sa, existența a 722.000 de români înregistrați în Republica Federală – de şapte ori mai mulţi decât apar în evidența Autorității Electorale Permanente de la București.
Nu avem mecanisme de înregistrare a mișcării populației. Nu există la fiecare primărie o adevărată evidență a populației. Avem doar 400 de puncte de înregistrare a populației, vreo 3.300 de primării și cam zece mii de sate. Pur și simplu, funcționarii aceia nu știu ce se întâmplă în satele din zona lor. Stau la birou și așteaptă să vină oamenii să le spună. Or, de venit nu vine nimeni. Așa a fost cu carantinarea eșuată de anul trecut, așa a fost cu testările, cu numărul de decedați exclusiv din cauza COVID, așa este și acum cu vaccinul.
De aceea apar rupturi între primării și comunități. Unul care pleacă în alt județ sau în străinătate anunță acolo că s-a instalat, dar aici nu anunță că a plecat și nici nu-și schimbă actele. Nici primăriile nu raportează corect. Nici nu au interes, pentru că pierd bani dacă au mai puțini membri în comunitate. La fel și medicii de familie. Diferențele între înscrisurile oficiale și realitate sunt, pe alocuri, enorme și sunt generate atât de incompetența aproape generalizată din administrație, cât și de rea voință.
Acum, vine relaxarea măsurilor de protecție impuse de pandemie. Pe bună dreptate, populația era la limita răbdării după 14 luni de interdicții. Alături de dna doctor, și eu cred că, procentual, suntem mai mulți vaccinați decât spun statisticile. Un singur exemplu, cel de mai sus, arată cât sunt de eronate măsurătorile. Dar suntem cu totul feriți de boală? Vin concediile, vine campionatul european de fotbal, care va aduce mii de suporteri străini în țară, vine diaspora acasă. Rămân precaut, credincios vorbei din bătrâni care spune că paza bună trece primejdia rea. Rezultatele le vom vedea abia la sfârșit de toamnă.
