Cristian Delibaș, directorul Direcției pentru Agricultură, susţine că agricultura botoşăneană s-a schimbat enorm datorită noilor tehnologii.
Reporter: – Domnule director, începând de astăzi are loc recensământul agricol. Ce presupune acesta și de ce este esențial?
Cristian Delibaș: – O dată la zece ani are loc recensământul general agricol, care are ca obiectiv principal asigurarea de date statistice pentru fundamanetarea și punerea în aplicare a politicilor naționale și europene în domeniul agricol, în concordanță cu sistemul statistic european, necesare procesului de participare a României la politica agricolă comună. Cu alte cuvinte, aceste date care vor fi colectate în lunile viitoare vor fi fundamentul strategic pentru politica agricolă din perioada următoare. Aceste date sunt colectate la nivel județean, centralizate la nivel județean, iar ulterior înaintate structurii centrale, unde vor fi prelucrate. Această analiză va crea o imagine de ansamblu asupra agriculturii românești, la această dată.
– Această analiză nu se putea face altfel, pe baza datelor deținute deja de instituțiile implicate în activitatea agricolă?
– Cu o acuratețe apropiată de realitate, acest lucru nu era posibil printr-o altă metodă de lucru. Asta este procedura și recomandarea Uniunii Europene, pentru a se merge direct în exploatații și de a vedea realitatea la data de referință, atât în ceea ce privește terenurile, cât și efectivele de animale.
– Ce trebuie să știe oamenii despre acest recensământ?
– Informațiile colectate sunt date de referință pentru viitoarele politici agricole și acestea nu vor fi utilizate în alte scopuri. Ele vor fi administrate doar din punct de vedere statistic. Tot personalul implicat în recenzare a semnat un angajament de confidențialitate a datelor, atât pe perioada efecturării recenzării, în perioada 10 mai-31 iulie, cât și după perioada de procesare a datelor. Astfel, recenzorii nu vor avea voie să facă publice informațiile obținute în urma vizitelor și dicuțiilor purtate cu oamenii. Deci este vorba doar de colectarea unor informații pur statistice, nicidecum pentru introducerea unor taxe sau impozite.
– Dar cum se va derula acest recensământ?
– La nivelul județului Botoșani vor fi recenzate 92.595 de exploatații agricole, grupate pe secții și sectoare. Fiecare UAT are un număr de secții, care au fost împărțite la rândul lor în sectoare. Așa se face că la nivelul județului vor fi 88 de secții și vor fi în teren efectiv 501 recenzori. Acești recenzori vor merge pe la fiecare persoană care deține terenuri agricole și vor purta discuții față în față, cu șeful exploatației, și vor efectua procedura de recenzare. În fapt, este vorba de un chestionar, care va fi completat online, de pe o tabletă, iar informațiile sunt implementate direct într-o bază de date. Totul este așadar confidențial și nimeni nu va ști cât teren deține x sau y.
– Rezultatele recensământului depind însă de gradul de sinceritate al oamenilor…
– Clar, dar oamenii ar trebui să fie sinceri în a declara întocmai ceea ce vor fi intervievați prin chestionar pentru a crea o imagine clară a ceea ce avem în momentul de față.
– Și care ar fi pericolul în cazul în care oamenii nu vor declara realitatea?
– Crearea unei imagini neconforme. Dacă informațiile nu vor fi corecte, implicit nu se va cunoaște starea reală, iar tot ceea ce se va construi pe viitor, plecând de la această statistică, îi va afecta în mod direct pe oameni pentru că, așa cum spuneam, pe baza acestor date vor fi construite viitoarele politici agricole. Însă oamenii nu trebuie să fie reticenți pentru că este vorba doar de niște date pur statistice.
– Și care sunt beneficiile recensământului agricol?
– Practic, prin colectarea acestor date va fi realizată o oglindă a agriculturii naționale. Rezultatele vor indica mai multe aspecte – de la structura deținătorilor de exploatații, până la ponderea unor culturi, dar și sectoarele deficitare. Vom putea cunoaște polii de dezvoltare, dar și bazinele pomicole, viticole sau pe alte componente ale agriculturii. Ce pot să spun este că Institutul Național de Statistică se va ocupa de centralizare informațiilor. Noi, ca instituție, vom face parte numai din comisia de validare a cifrelor centralizate, însă acea „oglindă” a agriculturii va fi cunoscută abia după finalizarea implementării tuturor datelor.
– Dar informațiile pe care le dețineți în prezent nu vă ajută?
– Ba da. Tot ce s-a implementat până acum s-a bazat pe datele actuale, dar vrem să stabilim acum strategiile pe termen scurt, pe termen mediu și pe termen lung și pentru acest lucru avem nevoie de această imagine clară.
– Și dacă ar fi să faceți acum o comparație între datele de la precendentul recensământ și informațiile actuale, schimbările au fost majore?
– Nu aș vrea să fac o apreciere comparativă înainte de a avea măcar cifre parțiale. Automat, dacă facem comparație între 2010 și 2020, aș putea spune că schimbările au avut loc atât la nivel de strategie, cât și la nivel de tehnologie. Politicile agricole s-au schimbat și sunt acum mult mai eficiente, mergând în principal spre susținerea producătorului, prin stimularea producției.
– Regimul de proprietate a terenurilor agricole s-a schimbat în acești ultimi 10 ani?
– Nu pot să spun asta. Aici este o continuă evoluție. Nu putem face o apreciere strict pe regimul de proprietate, dar ceea ce pot să spun este că predomină proprietatea privată, deși există și suficiente exploatații care se bazează pe terenuri arendate.
– Dar în ce domeniu au avut loc cele mai multe schimbări ?
– În tehnologie. Omul a investit în tehnologie pentru a-și ușura munca și pentru a obține producții mai bune. Și am spus-o mereu – adaptarea la noile tehnologii nu aduce decât plus valoare în exploatațiile agricole. Acest lucru se vede și în producții, iar de la an la an avem schimbări majore în ceea ce privirește abordarea noilor tehnologii. Iar oamenii trebuie să înțeleagă că acest recensământ va afea efecte benefice directe asupra activității lor, tocmai prin prisma noilor strategii care vor fi stabilite.
– Dar unde ne află noi ca stat, din punct de vedere agricol, comparativ cu celelalte state ale uniunii?
– Dacă ne referim la politicile agricole comune și la randamentul tehnologiilor abordate în domeniul agricol, putem spunem că ne aflăm în eșalonul superior. Putem concura cu celelalte state cu o tehnică avansată sau chiar suntem pe același palier cu ele. Și asta a fost posibil prin cunoașterea reală a resurselor și infuzia de tehnologie.
– Îmi aduc aminte totuși că mulți ani după 1989 agricultura s-a făcut la noi cu calul și cu plugul..
– Am evoluat. Nu exclud că în județul Botoșani să mai avem carul cu boi, dar cazuri izolate sau oameni care vor să păstreze încă tradițiile. Cert este că în județ avem tehnologii și echipamente de vârf, lansate la expozițiile și târgurile de profil cu numai câteva luni în urmă.
– Dar ce a ajutat cel mai mult în acest „boom” tehnologic?
– Absorbția de fonduri, atât naționale cât și europene. Totul corelat cu strategiile adoptate. S-a văzut unde este nevoie de sprijin, iar programele puse în aplicare au avut rezultate imediate. În ultimii ani, dezvoltarea din sistemul informatic a mers în paralel cu dezvoltarea agriculturii. Și nu greșesc cu nimic când spun asta, pentru că fiecare nouă tehnologie a avut incorporată în ea un soft informatic.
– Și unde credeți că ar trebui să aibă loc următoarele schimbări așa încât fermierul botoșănean să trăiască din ce în ce mai bine?
– O arată deja informațiile pe care le deținem, dar care trebuie validate, dacă vreți, de recensământul agricol din acest an – în crearea de structuri asociative. Asocierea în agricultură este prima condiție pentru a deveni un concurent pe piață important. Doar că investițiile viitoare trebuie să țină cont de schimbările survenite pe piața agricolă și să fie bazată pe o strategie. Asta pentru că producătorul trebuie să folosească tehnologii noi și să ofere acele produse care se cer pe piață. Și una este să vină la negocieri asociația producătorilor și altceva este să vină individual. Formele asociative au fost, sunt și vor fi o forță în politica agricolă.
– Dar oamenii sunt dispuși?
– Într-o oarecare măsură, da. De asta ne dorim o și mai multă implicare în acest domeniu, de a consilia producării agricoli să abordeze formele de asociere.
– Și unde stăm cel mai bine în prezent?
– Noi, județul Botoșani, suntem o zonă preponderent agricolă. Cea mai mare parte a exploatațiilor agricole sunt axate pe sectorul vegetal, dar concurează foarte bine și sectorul zootehnic, cu procesarea laptelui și a cărnii. Ne-am dori poate mai multe unități de procesare pe segmentul de morărit, unde suntem deficitari, sau chiar pe FNC-uri (n.r. – fabrici de nutrețuri combinate). Aici chiar există programe de finanțare și am convingerea că în viitor producătorii agricoli se vor îndrepta spre absorbția de fonduri necesare investițiilor în astfel de capacități agricole.
– Dar pe viitor cine va juca cel mai important rol în dezvoltarea agriculturii – programele autorităților sau inițiativele private?
– Eu tind să cred că totul va depinde de strategia națională și strategia politică europeană, care vor fi fundamentate, așa cum spuneam, pe acest recensământ agricol. De aceea, nu vreau să închei înainte de a le ura succes tuturor celor implicați în activitatea de recenzare. Ca instituție, vom fi alături de ei și vom fi și noi permanent în teren. Totodată, vreau să le transmit și celor care vor fi recenzați să fie deschiși, pentru că de aceste date va depinde viitoarea politică agricolă națională.
