Închisoare cu executare. Asta a primit din partea judecătorilor principalul suspect în cazul incendierilor de maşini din primăvara lui 2012. Bănuit că a pus la cale toată nebunia de atunci, Cristian Ioan Oloeriu a fost condamnat ieri la o pedeapsă de trei ani de închisoare în regim de detenție, sub acuzația de instigare la distrugere prin incendiere. Cum tânărul avea un rest de pedeapsă dintr-o condamnare mai veche, magistrații i-au adăugat și cele 229 zile rămase neexecutate.
Inculpat în același dosar, un „locotenent” de-al tânărului, Constantin Barbu, care ar fi participat la incendierea a patru mașini, a fost condamnat la rândul său tot la trei ani de închisoare cu executare. Pronunțată de instanța de fond, sentința nu este definitivă.
Teroare pornită din răzbunare
Potrivit anchetatorilor, teroarea incendierilor de maşini a început în primăvara lui 2012, când Oloeriu, aflat atunci în arest domiciliar în Italia, s-ar fi supărat că doi botoşăneni, cu care ar fi făcut afaceri în trecut, nu şi-ar fi plătit nişte datorii, și a decis să se răzbune pe aceștia. Aşa se face că l-a sunat pe vărul său Alexandru Mitoşeru, căruia i-a propus să găsească nişte băieţi dispuşi ca, în schimbul unor bani, să incendieze maşinile lui Răzvan Constantin M. şi Alexandru Petru O.
Propunerea a fost acceptată, iar acesta l-a contactat imediat pe Alin Dibu, din Copălău, pe care îl cunoştea din copilărie, acesta cooptându-i ulterior pe Constantin Barbu şi Antonio Mănuca, ambii din Flămânzi. Astfel, în noaptea de 9 spre 10 mai 2012, cei trei incendiatori au ajuns în Botoşani, după ce în prealabil au cumpărat cinci litri de benzină de la o staţie de carburanţi din Flămânzi.
BMW incendiat pe Aleea Parcului
Prima ţintă a fost un BMW parcat pe Aleea Parcului şi aparţinând lui Răzvan Constantin M. Astfel, Barbu şi Mănuca au turnat benzina în grila de la ştergătoare, după care au dat foc la maşină, ei fiind preluaţi mai apoi de Dibu, care îi aştepta cu maşina pe Strada Pacea. Imediat după ce au executat ordinul, aceştia l-au sunat pe Alexandru Mitoşeriu, care l-a rândul său l-a sunat pe Oloeriu.
A doua zi, în timp ce poliţiştii să dădeau de ceasul morţii să îi prindă, incendiatorii s-au întâlnit la o terasă de pe bulevardul Mihai Eminescu, vizavi de Judecătorie, unde au primit „recompensa” trimisă din Italia de Oloeriu, punând la cale alte două incendieri. Astfel, mai întâi au mers cu toţii şi au localizat autoturismele Mazda şi Audi A 6, care aparțineau tot lui Răzvan Constantin M., după care incendiatorii au plecat în Flămânzi.
Seria incendierilor a continuat
În cursul nopţii, după ce în prealabil au cumpărat alți șase litri de benzină, incendiatorii au revenit în Botoşani. Astfel, în timp ce Alin Dibu a rămas cu maşina, Antonio Mănuca şi Constantin Barbu au mers la mașinile cu pricina, au turnat benzină în grila de la ştergătoare, după care au dat foc. De frică să nu fie prinşi de poliţiştii care intraseră deja în alertă de la primul caz, ei nu s-au mai întors în Flămânzi, ci au rămas până dimineaţă la locuinţa lui Alin Dibu.
În schimb, seria incendierilor a continuat în noaptea de 12 mai, când tinerii au localizat garajul în care îşi ţinea Mercedesul Alexandru Petru O, după care au mers într-un magazin de bricolaj de la marginea oraşului, de unde au cumpărat o rangă metalică şi o pereche de mănuşi. Au revenit la garajul din Griviţa, tot pe la 3 dimineaţa, au forţat lacătul, după care au dat foc după acelaşi tipar. Şi, ca să nu fie prinşi, ei s-au întors acasă pe o rută ocolitoare, prin Dracşani.
După comiterea faptei, Alin Dibu l-a sunat din nou pe Alexandru Mitoşeriu, anunţând executarea ordinului, acesta informându-l la rândul său pe Cristian Oloeriu. Ca să-i poată prinde, anchetatorii s-au folosit de doi martori sub acoperire, care au fost audiaţi sub identitate protejată. Ulterior, în baza probelor găsite, poliţiştii au ajuns la toţi cei care au acţionat din ordinul lui Oloeriu, mai puţin la Constantin Barbu, care ar fi reuşit să fugă între timp în Spania.
Trimişi în judecată pentru instigare şi distrugere prin incendiere, Alexandru Mitoşeru a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru instigare, iar Antonio Mănuca şi Alin Dibu la câte trei ani și șase luni pentru distrugere prin incendiere. Între timp, Dibu și Mitoșeru au fost eliberați condiționat. În schimb, Antonio Mănuca a rămas în spatele gratiilor, întrucât cererea lui de eliberare condiționată a fost respinsă de Judecătoria Botoșani, în urmă cu aproape două săptămâni.
Cristian Ioan Oloeriu a fost eliberat condiționat
Arestat în lipsă de magistraţii Judecătoriei Botoşani în octombrie 2015, pentru instigare la distrugere, Cristian Ioan Oloeriu a fost dat în urmărire internaţională. Localizat în Italia, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale au formulat nu mai puţin de trei cereri de extrădare, însă toate solicitările au fost respinse pe motiv că tânărul făcea obiectul unor cercetări şi pentru o serie de fapte comise în Peninsulă.
Adus într-un final în țară, Cristian Ioan Oloeriu a fost preluat de pe Aeroportul Henri Coandă Bucureşti de o escortă a Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) şi adus la Botoşani. Ulterior, el a fost încarcerat pentru o pedeapsă de doi ani și două luni închisoare pentru comiterea de infracţiuni la regimul circulaţiei, după care a fost eliberat condiționat, pe 24 mai 2017, rămânând cu acel rest de pedeapsă.
Acuzat şi victimă inculpaţi într-un dosar de trafic de persoane
Întâmplător sau nu, Cristian Ioan Oloeriu, dar și victima lui, Răzvan Constantin M., au fost inculpați într-un alt dosar penal de crimă organizată, instrumentat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la mijloc fiind vorba de trafic de persoane. Dosarul vizează o grupare infracțională organizată, denumită „Anaconda”.
Rețeaua ar fi fost pusă pe picioare în 2000 de un sibian, Thorsten Michael Reisenauer, care a înfiinţat Clubul de striptease „Anaconda” (n.r. – de unde îşi trage numele şi reţeaua). Păcălite că vor deveni dansatoare de streep-tease, tinerele erau racolate, duse în străinătate, unde erau obligate să se prostitueze, în Spania. Trei ani mai târziu au aderat la grupare şi botoşănenii, conduși de Oloeriu, doar că la începutul lui 2005 o parte a membrilor reţelei au fost arestaţi, iar cei rămaşi în libertate şi-au mutat „afacerile”.
Astfel, nucleul condus de Cristian Ioan Oloeriu s-ar fi mutat în Italia. Cei care au scăpat de razia autorităților iberice, au ajuns să fie anchetați de DIICOT. Prima parte a operaţiunii pentru destructurarea grupului de traficanţi botoşăneni a avut loc pe 12 octombrie 2010, când au fost organizate simultan 24 de percheziţii în judeţele Suceava, Botoşani şi Timiş, iar la scurt timp a urmat „lotul doi”. Dosarul a fost înaintat spre soluționare instanțelor de judecată.
