În ultimele trei decenii, la conducerea Ministerului Educației s-au perindat o mulțime de miniștri. Unii au marcat chiar mai multe mandate, alții nici măcar n-au avut timp să învețe drumul de la ușa ministerului până la birou. Cu toții însă au suținut că este nevoie de reformă în învățământ, așa cum toate partidele au zbierat că Educația trebuie declarată prioritate națională. Bine, de urlat au urlat pe subiect cât au fost în opoziție, când s-au văzut la butoane au descoperit priorități mult mai apropiate de nevoile personale.
Interesant e că miniștrii Educației au considerat că doar ei sunt capabili să reformeze sistemul și s-au comportat ca atare. Pentru „reformatori” a contat prea puțin ce au făcut înaintașii și de multe ori reforma s-a limitat la anularea unor acte normative emise de precedentul ministru ori adoptarea unor măsuri care au fost anulate de urmași. E un trend în România să consideri că reforma începe cu tine și să nu dai doi bani pe ce s-a făcut până să ajungi la butoane, să nu ții cont de nimeni și de nimic și să faci după cum te taie capul. Astfel, Ecaterina Andronescu s-a pricopsit cu porecla de Groparul învățământului, poreclă pe care consideră că nu o merită, pentru că ea „chiar s-a străduit”. Și rezultatele se văd, nici măcar nu mai trebuie comentate. Din păcate, cei care i-au urmat s-au străduit, parcă, să demonstreze că se poate și mai rău. Deși a avut parte de un mandat catastrofal, Monica Anisie se prezintă ca un reformator de mare clasă. Pentru moment se laudă cu realizările trecutului și încearcă să marcheze la capitolul imagine, așa cum ne-a obișnuit. Săptămâna trecută a început să posteze anunțuri cu profesorii din #PNLSector2. Care profesori s-au mobilizat la chemarea partidului și vin în sprijinul părinților ai căror copii sunt în vacanță. Ce să înțeleagă părinții și copiii de aici? Că doar profesorilor liberali le pasă de soarta elevilor? Profesorii din alte partide nu au loc în inițiativa liberală? Dacă un profesor cu alte simpatii politice se prezintă la acțiune va fi dat afară? Sau i se va cere să intre în partid și, dintr-o dată va deveni profesor valabil, așa cum s-a întâmplat cu primarii roșii care s-au îngălbenit din interes?
Educația n-ar trebui să aibă culoare politică, însă Anisie nu vede o problemă în asta. Mai rămâne să posteze ceva de genul „profesorii #PNLSector2 vă ajută să recuperați materia pierdută în perioada pandemiei” și ipocrizia ar fi maximă. Evident, Anisie participă și ea, dar foarte probabil se va prezenta la activități cu cohorta de televiziuni #FapteNuVorbe, nu-i așa? Probabil va căuta să se întâlnească cu elevii din clasa la care a fost diriginte în perioada cât posta imagini cu cafele din biroul de la minister, taman în timpul programului de lucru. Faptul că și-a tras dirigenție în condițiile în care era ministru dovedește cât de multe știe despre sistem. Dirigenția nu e doar o simplă oră, e ceva ce ține de vocație și ocupă nebănuit de mult timp, dar cine n-a muncit în școală nu are de unde să știe asta.
Deținătorul actual al portofoliului Educație vrea – nicio surpriză – reformă în sistem. E nevoie de reformă, însă asta presupune cheltuieli și schimbări care nu vor fi pe placul cadrelor didactice. Programele școlare trebuie ajustate la nevoile actuale ale societății și educabilului și nu păstrate pentru că așa au fost moștenite. E nevoie de un plan cu bătaie lungă, dar autoritățile nu sunt în stare să-l elaboreze nici măcar la nivel teoretic, darmite să-l pună în practică și să manifeste coerență și continuitate.
Însă e nevoie de reformă. Și cât timp nu există resurse și voință, se merge pe varianta mai ieftină: redimensionarea anului școlar. Care s-ar putea să înceapă de la 1 septembrie și să revină la trimestre. Mare reformă, ce să mai povestim…
Se pierde din vedere faptul că alți „reformatori” au decis în trecut ca școala să înceapă la 1 septembrie, dar s-a renunțat. În primele săptămâni de școală mulți elevi de la țară lipseau de la cursuri pentru că erau nevoiți să-și ajute părinții la lucrările agricole. De fapt, dacă s-ar ține cont de absenteismul agricol, anul școlar ar trebui să înceapă undeva prin octombrie.
Sunt slabe șanse ca anul școlar să înceapă cu prima zi din septembrie, dar dacă nu există altă propunere de reformă… Pentru că, în ceea ce privește repartiția vacanțelor, un cuvânt de spus l-au avut cei care fac cărțile în turism. Dăncilă, la vremea ei, a scăpat porumbelul. Cică decizia unei minivacanțe între 24 ianuarie și weekend a fost luată după ce s-a consultat cu cei din turism. Mda, prindea bine o minivacanță. Nu s-a sfătuit cu psihologii, pedagogii și cine mai era firesc să se sfătuiască. I-a întrebat pe cei de la turism cât plătesc pentru o minivacanță. Și așa a fost.
În contextul schimbărilor climatice, luna septembrie a intrat în sezonul estival. Turiștii sunt prezenți pe plaje cam toată luna, însă nu sunt așa de numeroși ca în august. Cu alte cuvinte, e loc și de mai bine pentru jucătorii din turism. Și, în aceste condiții, se vorbește de un an școlar mai lung și o vacanță de vară mai scurtă? Cu alte cuvinte #VorbeNuFapte.
Doar vorbe. Nici măcar acest surogat de reformă nu va deveni realitate. Dar, când nu poți face mai mult, măcar vorbești. Și, dacă nu poți trece la fapte, dai vina pe dușmanul politic.
