La un an de la începutul pandemiei, România rămâne una dintre țările unde dezinformarea și teoriile conspiraționiste apar pe un teren extrem de fertil. Frustrările populației după restricțiile impuse de guvernanți au fost și sunt folosite fără scrupule de foarte mulți politicieni și grupurile de presă care îi sprijină. Iar rezultatele sunt contestarea măsurilor de protecție, neîncredere în sistemul de sănătate, ezitare la vaccinare și apariția unor leacuri miraculoase, pe bază de ierburi și uleiuri, parlamentari gen Diana Șoșoacă, ce conduc mitinguri antivaccin – în afară de vaccinul rusesc, care e bun, evident – sau medici minune gen Flavia Groșan care rezolvă tot cu rețete secrete, fără să spună cum și pe cine vindecă.
Cauzele sunt în principal lipsa completă de comunicare a guvernului liberal la începutul pandemiei, apoi ezitările guvernului și măsurile uneori populiste, chiar dacă în dauna sănătății publice, dar cea mai importantă cauză este lipsa de educație a populației, care nu cunoaște informații științifice banale și a căzut foarte ușor pradă știrilor false.
În ciuda acestor aspecte, intenția de vaccinare a crescut enorm în ultimele luni. Conform unui studiu organizat de Ipsos la începutul lui februarie 2021, peste 51% din români erau deciși să se vaccineze, față de 29% în septembrie 2020. Nici restul populației nu respinge ideea vaccinării, ci este doar nehotărâtă, doar 1 din 10 români fiind categoric împotriva vaccinului în februarie 2021.
Însă declarațiile minorității care spune că masca e botniță și restricțiile duc la „dictatura medicală” nu rămân fără rezultate. La nivel de percepție românii cred că intenția de vaccinare e mult mai mică (40%) și există un grup foarte mare de indeciși (35%), conform datelor din același studiu.
Ipsos a testat și percepțiile populației urbane legate de vaccinul anti-covid. Românii sunt de acord că e mai bine să te imunizezi prin vaccinare și nu prin îmbolnăvire ( 70% pro, 16% contra), că vom scăpa mai repede de virus prin vaccinare și că „dacă personalul medical este deschis la vaccinarea anti Covid-19, atunci vaccinul este sigur și pentru mine” (63% pro, 27% contra).
Acest răspuns explică probabil și intenția scăzută de vaccinare din Botoșani, unde la începutul lunii martie abia 30% din personalul medical se vaccinase.
Incertitudinile nu sunt lămurite
Incertitudinile legate de vaccin privesc, în ideea celor chestionați, eficiența vaccinului și efectele adverse unde părerile sunt mai polarizate.
“Vaccinul va produce reacții adverse, care se vor vedea abia peste câțiva ani” (38% pro versus 33% contra și un procent mare de persoane care au declarat că nu știu să răspundă – 29%), “Vaccinul nu este eficient pentru că au existat persoane care au fost depistate pozitiv cu Sars-CoV-2 după prima doză” (35% acord, 44% dezacord, 21% nu știu ce să creadă), respectiv “Vaccinul nu e sigur pentru că au fost oameni care au murit după administrarea lui” (31% acord, 49% dezacord).
Mituri de genul că vaccinul modifică ADN-ul uman sau poate determina îmbolnăvirea cu Covid-19 sunt respinse de peste 50% din români, însă este de remarcat procentul mare de nehotărâți, care nu au informațiile necesare, peste 30%, în special din urbanul mic și mediu.
Cu toate datele care par încurajatoare, România rămâne printre țările cu cea mai mică intenție de vaccinare. Un studiu recent realizat de Ipsos în rândul a peste 20.000 de adulți din 28 de țări indică faptul că la nivel global 3 din 4 adulți (74%) s-ar vaccina anti-COVID, dacă vaccinul ar fi disponibil. printre țările cele mai sceptice cu privire la vaccinarea anti-COVID se află România (57% ar vrea să se vaccineze), statele vecine – Ungaria și Polonia (56%, fiecare), precum și Rusia, cu 54%. Rusia, deși este prima țară care a aprobat un vaccin anti-COVID, se confruntă cu cea mai mare reticență față de vaccinare în rândul populației.
Corigenți la educație
Iar unul din principalele motive este că românii rămân corigenții Europei la cunoaștere științifică și unul dintre cele mai superstițioase popoare europene. Studii recente nu există, din păcate, ultimul studiu aprofundat fiind făcut public în iulie 2010 într-un raport al Facultății de Sociologie și Asistență Socială București.
Iar cum din 2010 încoace școala românească s-a tot degradat, cu foarte puține rezultate notabile, cu aglomerarea materiei și un sistem de lucru învechit, putem trage singuri concluziile.
Ar exista totuși un factor pozitiv și anume răspândirea pe scară largă a internetului, fapt care a dus la posibilitatea ca mulți români să se poată informa și să poată afla imediat cunoștințe generale pe care ar fi trebuit să le aibă fixate din copilărie. Reversul medaliei este că rețelele sociale de pe internet au avut o contribuție majoră în propagarea știrilor false și a mulțimii de noțiuni considerate de largi mase de populație ca fiind adevărate, deși nu au nici un fundament științific.
Miracole în loc de știință
Conform raportului STISOC, lansat în 2010 de Facultatea de Sociologie București, România este o țară unde există unul din cele mai înalte niveluri ale credințelor și practicilor religioase, ale încrederii în pseudo și para-științe, în horoscoape și superstiții.
Aproape 90% din populația inclusă în studiu la acea vreme nu avea cunoștințe științifice elementare și un vocabular științific activ, nu știa ce înseamnă metodă de cercetare și opera precar cu probabilitățile.
Studiul a descoperit, printre altele, că 42% din români credeau în 2010 că Soarele se învârte în jurul Pământului. 36% dintre români spuneau că afirmația „Ființele umane, așa cum le știm noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale” este falsă. 34% nu știu că genele tatălui influențează sexul copilului nou născut, dat totuși, 89% din participanți știau că oxigenul este produs de plante.
Doar un sfert dintre români răspundeau corect că antibioticele nu distrug viruși, față de trei sferturi în Suedia, de exemplu. Situație cu atât mai îngrijorătoare cu cât românii se află pe primul loc în Europa la cumpărat antibiotice.
Concluzia autorilor raportului era că în România stocul public de cunoaștere e mult sub media europeană la un nivel similar de școlarizare, ceea ce demonstrează o eficiență redusă a sistemului de învățământ românesc așa cum a funcționat el în ultimele decenii.
În context european, România se află printre primele cinci țări europene, ca procent, al celor care merg cel puțin o dată pe lună la biserică și primul loc ca procent la populației care se roagă zilnic. „Românii percep mai mică măsură biserica în calitatea ei de corp spiritual și mai mult ca pe un loc de practicare a religiei”, spun autorii studiului.
Patru factori influențează semnificativ nivelul înalt de religiozitate: apartenența la genul feminin, nivelul scăzut de cunoaștere științifică, superstițiozitatea accentuată și vârsta înaintată, spun autorii cercetării.
Horoscop în loc de vaccin
Același studiu arăta că România era printre primele țări în Europa legat de încrederea în pseudo sau para-științe, horoscop sau numere norocoase.
22% dintre români credeau în 2005 că horoscopul este „foarte științific”. Aproximativ jumătate din români credeau în 2010 că unele numere sunt deosebit de norocoase pentru anumite persoane. 40% susțineau că zodia în care se naște o persoană îi afectează mult sau foarte mult personalitatea.
Ancheta STISOC mai arată că în 2009, aproximativ jumătate din respondenți credeau că norocul este mai important pentru succesul în viață decât școala.
Dintre superstiții prevenția deochiului cu culoarea roșie și zicala „dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani” sunt cele mai răspândite. Ierarhia continuă cu pisicile negre și numărul 13.
Totuși, indiferent de cunoștințele științifice și religioase, cei mai mulți români susțin dezvoltarea științifică și investiții publice în cercetare științifică. Dar numai unul din doi români avea în 2010 atitudini și conduite utilitarist pragmatice în raporturile cu știința, pe când restul sunt temători și sceptici sau mitizează știința.
Datele menționate explică probabil de ce devine atât de complicat să explici populației ce înseamnă vaccin pe bază de ARN mesager, de exemplu. Chiar dacă ai încerca să faci asta limpede și clar, nu cu ezitările comunicatorilor guvernamentali.
Eșecul sistemului educațional este însă cauza principală pentru care explicațiile simple, minunile medicilor clarvăzători sau negaționiștii pandemiei au mai mare succes decât experții în sănătate sau studiile medicale.
– Cătălin MORARU
