O acțiune de control întreprinsă recent de o agenție guvernamentală la DGASPC Sibiu s-a soldat cu un raport devastator la adresa serviciilor oferite în centrele de plasament ale instituției. Statul român a publicat doar o versiune sumară a documentului, care face mai degrabă un rezumat administrativ al problemelor identificate. Dela0.ro a reușit să obțină raportul integral. Cele 76 de pagini ale sale schițează portretul-robot al unui sistem de protecție a copilului care își duce falimentul de la un an la altul. Consecințele pe care le provoacă, mai ales asupra fetelor minore, sunt dramatice.
Daniela avea 13 ani când a intrat în sistemul de protecție a copilului, ca urmare a plasamentului în regim de urgență dispus de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu. Anul era 2017, iar din acel moment Complexul de servicii Prichindel din Sibiu îi devenea casă Danielei.
Potrivit documentelor de admitere în centrul rezidențial de stat, Daniela „își începuse viața sexuală la 10 ani”. La 12 ani locuia deja cu un bărbat de 34 de ani. În ciuda situației constatate (și consemnate scriptic) mama fetei nu era decăzută din drepturi (n.r. – situația paternă fiind consemnată ca “nerecunoscută”). Mai mult, Protecția Copilului nu lua niciun fel de măsuri pentru a-i proteja pe ceilalți doi copii ai femeii care încuviințase ca fiica ei pre-adolescentă să trăiască în concubinaj cu un bărbat de aproape trei ori mai în vârstă.
Intrată sub ocrotirea statului român, Daniela nu primea nici măcar serviciile specializate de asistență pe care o structură DGASPC ar trebui să le acorde unei minore abuzate. Deși din fișa de evaluare aflată la dosarul întocmit în 2017 reiese clar că Daniela suferise traume cu impact emoțional și prezenta caracteristicile psiho – comportamentale ale unei victime supuse în mod repetat abuzurilor sexuale.
Mai jos puteți citi integral povestea Danielei în materialul publicat în Dela0.ro
De-a lungul anului trecut, în Parlamentul României a funcționat o comisie specială de anchetă care a investigat, printre altele, și cazuri de trafic de persoane petrecute sub cupola sistemului de protecție și asistență socială. Nici măcar legislativul național, însă, nu a putut furniza o imagine exactă a fenomenului – în condițiile în care felul în care funcționează cele mai multe DGASPC-uri din țară e cunoscut superficial. Castele de hârtii și de proceduri, aceste structuri mimează de multe ori intervenții sociale care, la capătul măsurilor instituționale luate, sfârșesc cu foarte puține urmări practice.
Sub coordonarea editorială a Dela0.ro, reporteri din șase redacții de presă scrisă (Info Sud-Est, Ziarul de Iași, TVR Cluj, Átlátszó Erdély, Monitorul de Botoșani și Dela0.ro) documentează și publică – până în primăvara anului 2021 – 16 materiale jurnalistice, în română și maghiară, care vor aborda subiecte din sfera violenței asupra femeilor.
Tema nu privește strict chestiunea agresiunii domestice – ci vizează, prin altele, și abordarea tratamentului judiciar aplicat infracțiunilor sexuale sau surprinderea tiparelor comunitare / culturale care influențează înțelegerea, producerea și perpetuarea fenomenului în comunele și orașele țării.
Proiectul Media X Files este coordonat editorial de Dela0.ro și realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în România.
