Cazul de la Oneşti consumă din ce în ce mai multă cerneală, mai mult sau mai puţin virtuală. Scandalul e încă departe de apogeu şi cei care-şi fac veacul pe la conducerea ministerului sunt conştienţi de asta, astfel că încearcă nu doar să reducă din pierderi, aşa cum se spune în limbaj contabil, ci eventual să iasă pe profit. Prin urmare, în loc de o analiză lucidă şi coerentă a ceea ce se întâmplă în cadrul structurilor din cadrul Ministerului de Interne, avem parte de declaraţii menite să demonstreze că, de fapt, singurul vinovat este criminalul şi eventual victimele, care n-au avut alteva mai bun de făcut decât să-l atace pe cel care le sechestrase. Dacă supravieţuiau, foarte probabil erau acuzate de sabotarea acţiunii de salvare.
Astfel, mijloacele media afiliate puterii (şi nu numai, deoarece au căzut şi alţii în capcana întinsă de autorităţi) se întrec a oferi detalii despre asasin, familia acestuia şi ce anume s-a întâmplat în apartamentul groazei. Cam prea multă transparenţă în acest caz în condiţiile în care, în alte situaţii, „anchetă în curs de desfăşurare” era cea mai bună scuză pentru a nu spune nimic. Practic, se lucrează de zor la demonizarea lui Gheorghe Moroşan şi a familiei sale. Toate detaliile privind condamnările şi activităţile precedente au fost puse pe tapet, iar concluzia sugerată e că individul este singurul vinovat de ceea ce s-a întâmplat. A, şi să nu uităm de soţia acestuia, despre care se spune că ar fi pus totul la cale. O familie de nebuni care, iată, au comis o nenorocire…
Din păcate, ce s-a întâmplat la Oneşti nu e doar rezultatul nebuniei familiei Moroşan. Tragedia s-a petrecut din cauza incompetenţei poliţiei şi a celor plătiţi regeşte cu bani publici pentru a ocroti societatea de astfel de evenimente. Pentru că vorbim de o luare de ostatici de toată jena. A fost o crimă sub ochii autorităţilor care, timp de cinci ore, n-au făcut decât să pună în practică „tehnici de ascultare activă”, sperând că teroristul pensionar şi supraponderal o să se plictisească şi o să renunţe. Nu s-a întâmplat şi, în loc de vinovaţi şi soluţii, autorităţile îi trag cu demonizare şi scuze.
La câteva zile de la incident, luat la întrebări de Robert Turcescu pretinsul specialist Tudorel Butoi, mare psiholog şi fost colonel de poliţie a încercat să scoată basma curată adunătura de incompetenţi din Poliţie. Nu poţi, domnule, să apelezi la lunetist, pentru că dacă-l împuşca pe Moroşan, respectivul lunetist se alegea cu mustrări de conştiinţă, coşmaruri cât pentru toată viaţa. Trebuia acţionat altfel… Ca să vezi… Mustrările de conştiinţă îi împiedică pe poliţişti să acţioneze în forţă contra infractorilor. Acum, că au murit doar ostatecii, bănuiesc că poliţiştii care au acţionat preventiv dorm liniştiţi. Şi au şi de ce. Şefii Poliţiei Bacău au fost demişi doar pentru a fi puşi pe funcţii mai bune. Vasile Oprişan, fostul şef al IPJ Bacău a devenit consilier la Inspectoratul General al Poliţiei. Probabil experienţa în domeniu a fost luată în considerare. Adjunctul lui Oprişan, Adrian Ţuluc, urmează să preia postul vacantat de fostul lui şef. Ambii sunt în concediu, deci nu pot fi deranjaţi, mai ales că Ţuluc a fost luat cu salvarea de la serviciu. Cică a făcut un atac de panică. Nu e prima dată când sancţionaţii primesc, de fapt, recompense. Radu Gavriş, scos vinovat în scandalul negocierilor cu interlopii, a fost detaşat la IJP Harghita. Pe post de şef, desigur.
Demonizarea lui Moroşanu a picat tocmai bine în condiţiile în care ministerul e zguduit de scandaluri grave. Poliţiştii de la Secţia 16 din Capitală acuzaţi de sechestrare de persoane şi tortură. Şi-au dat în petec după ce nişte cetăţeni le-au reproşat că nu sunt mascaţi conform legii şi poliţiştii le-au arătat ce înseamnă supremaţia legii. Un păcălici (cam prea mult spus poliţist) din Pâncota, Arad, a stat de şase pentru nişte infractori care au furat peste trei sute de mii de euro. Clasarea dosarului 10 august reprezintă, de asemenea, un caz care avea nevoie de acoperire mediatică. Şi Moroşan s-a gândit să scutească autorităţile de o treabă, ameninţând să devină singurul vinovat pentru toate defecţiunile din sistem.
Din păcate, există mulţi ca Moroşan. Nu le poţi împiedica existenţa. Însă tocmai de aceea există şi instituţii care ar trebui să-i protejeze pe cetăţenii plătitori de biruri. De asta plătim, dragi guvernanţi. Din cauza asta există statul şi instituţiile sale. Cetăţeanul plăteşte pentru a beneficia de servicii şi protecţie. La noi de unde servicii, de unde protecţie? Un pensionar supraponderal a ucis la nervi doi ostatici după ce negocierile au eşuat. Asta e protecţia pe care o asigură instituţiile statului? Asta e eficienţa Poliţiei Române? Şi, că tot veni vorba de negocieri… Psihologia elementară spune că nu trebuie să vii cu îndemnuri la calm pentru cel deja iritat. În acel Decembrie cei adunaţi la mitingul de susţinere au izbucnit atunci când Ceauşescu a urlat „Tovarăşi, aşezaţi-vă liniştiţi la locurile voastre!”. Bine, au intervenit şi alţi factori, însă scânteia pură a fost reprezentată de îndemnul la calm. Măcar atât trebuia să ştie şi „specialistul” de la Oneşti. Însă acesta i-a tot tras cu „eu zic mai bine să vă liniştiţi” şi „vă rog să vă abţineţi”. Atât s-a putut. Are diplome, abilitări, mai puţin competenţe.
E dramatic ce s-a întâmplat la Oneşti. E dramatic ce se întâmplă în toată România. Însă autorităţile nu mişcă un deget şi se bazează pe demonizare şi manipulare media. Şi, până acum, nu se poate spune că nu le-a reuşit.
