Aproape 20% dintre furturile comise în municipiul Botoșani au loc în magazine și nu sunt deloc puține. Chiar dacă magazinele sunt împânzite cu sisteme de supraveghere, hoții nu se tem. Fură direct de pe rafturi și ascund produsele pe unde pot. Administratorii magazinelor spun că s-a ajuns aici pentru că legea este prea blândă cu hoții.
Supranumite în trecut „furturile sărăciei”, aceste fapte lasă în urmă pagube importante. Anual, zeci de persoane sunt prinse furând de pe rafturi. Iar dacă înainte se fura mai mult mâncare, acum s-a trecut la tot felul de produse, de la parfumuri și produse cosmetice, până la aparate de mici dimensiuni. Adică tot ce se poate valorifica. Cele mai expuse sunt magazinele de cartier, cele care nu își permit să angajeze agenți de pază care să stea cu ochii pe clienți. Nici supermarket-urile nu sunt ocolite, dar aici lucrurile sunt diferite pentru că majoritatea unităților sunt dotate cu camere de supraveghere.
Hoţii nu se tem de camerele de supraveghere
Omul de afaceri Adrian Bidașcă, care deține market-urile „Pita” din municipiu, spune că lunar din fiecare magazin sunt furate produse în valoare de 200-300 de lei, iar unitatea deține trei astfel de magazine. Ori, 200 de lei înmulțit cu trei, paguba lunară se ridică la 600 de lei.
„Au tehnica lor. Vin câte doi-trei, iar în timp ce unul acționează, ceilalți țin <<capac>>. Dar să știți că nu sunt numai copii sau tineri, ci și oameni maturi, îmbrăcați bine, la care nu te-ai aștepta atunci când îi vezi pentru prima dată”, a povestit Adrian Bidașcă.
Chiar dacă magazinele sunt împânzite cu sisteme de supraveghere, hoții nu se tem. Fură direct de pe rafturi și ascund prada. În urmă cu câteva zile, un bărbat de 35 de ani, din Orășeni Vale, a fost prins la ieșirea dintr-un magazin Altex din municipiu cu trei stick-uri de memorie. A intrat ca și client în magazin, iar la plecare a ascuns produsele în rucsac. Doar că a fost prins de agenții de pază. Prejudiciul a fost estimat la 75 de lei, dar bunurile au fost restituite.
Hoţ mână în mână cu gestionara magazinului
Un alt caz de furt a fost descoperit la un supermarket din municipiu, dar aici hoțul era mână în mână cu o gestionară. Hoțul intra în magazin în timpul programului, alegea produsele, după care mergea la casa la care era complicea lui. Punea produsele pe bandă, gestionara se făcea că scanează etichetele, dar în realitate le „palma” pe cele mai scumpe, iar casa nu înregistra prețul decât la câteva articole. Pe imaginile surprinse de camerele de supraveghere totul părea ok, însă a fost nevoie de o anchetă destul de laborioasă până când șefii magazinului au realizat ce se întâmplă.
Că hoții profită de orice portiță, s-au convins alți patroni de magazine. Hoții intrau, se uitau la articolele expuse, iar în momentele de neatenție luau produsul mai scump și îl puneau în cutia celui mai ieftin, după care mergeau la casă și plăteau mai puțin. În alte situații, atunci când cumpărau un produs mai voluminos, unii hoți strecurau acolo alte produse și le piteau de casa de marcat. La fel, dacă cumpărau o haină, prin buzunare îndesau și alte articole de îmbrăcăminte mai ușoare.
Pradă restituită cu scandal
Dacă sunt prinși, hoții preferă să restituie prada. Unii de bună voie, alții cu scandal. Însă, dacă reușește să iasă din magazin cu bunurile sustrase, hoțul dispare imediat. Ei știu că legea e de partea lor și, cu toate că în mod normal astfel de fapte ar trebui să fie pedepsite cu închisoare, nimeni nu face pușcărie decât dacă dă dovadă de o ambiție ieșită din comun. Asta pentru că autoritățile nu se mai complică să mai ancheteze aceste cazuri.
„Echipajele de poliție se deplasează la toate sesizările primite, iar în fiecare situație se întocmește un dosar penal”, spune Delia Nenișcu, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean. Prevederile din Codul penal sunt destul de limpezi – pentru săvârșirea infracțiunii de furt, persoanele riscă închisoare de la 1 la 5 ani. Asta însă numai pe hârtie. În realitate, fiind vorba de un prejudiciu mic, chiar dacă hoțul este prins procurorii nu mai merg pe varianta trimiterii în judecată, ci dispun renunțarea la urmărirea penală. Motivul invocat – ancheta penală nu se justifică întrucât ar costa mult prea mult statul român.
„Potrivit articolului 318 din noul Cod de procedură penală, este posibilă renunțarea la urmărirea penală ca soluție emisă de procuror în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de până la 7 ani, dacă în raport cu conținutul faptei, cu modul și mijloacele de săvârșire, cu scopul urmărit și cu împrejurările concrete de săvârșire, urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii se constată că nu există un interes public în urmărirea acestuia”, spune Valeriu Chihaia, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani. Prin urmare, numai anul acesta au existat deja 20 de dosare în care s-a propus renunțarea la urmărirea penală pentru aceste considerente.
Pagubă suportată de administratorii de magazine
Prin urmare, paguba o suportă tot administratorii de magazine. Dacă se ia fiecare furt în parte, paguba ar fi mică. Asta deoarece de multe ori prejudiciul nu depășește 30-40 de lei. Dar dacă într-un an sunt o sută de astfel de furturi, paguba se duce la 3.000 de lei. Ori multe din magazinele de cartier nu au un profit atât de mare. În acest context nu își permit să treacă cu vederea nici aceste furturi ale hoților săraci.
„Au diverse tehnici prin care fură. Problema este că prindem, chemăm poliția, iar după numai câteva ore hoțul e din nou liber”, se plângea o gestionară. Prin urmare, adevăratele proporții ale furturilor din magazine nu se văd în anchetele poliției, ci în bugetele firmelor. Iar legea blândă, combinată cu un tupeu maxim din partea hoților, a făcut ca aceste mici furturi din magazine să devină un adevărat fenomen.
