Birocrația europeană a fost îngenuncheată la Botoșani de câteva firme care livrează documente fără conținut și de către administrația locală, care nu verifică ce aprobă și ce plătește. În contextul integrării în UE și pentru a avea acces la fondurile nerambursabile, Guvernul a fost nevoit să adopte o Strategie Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României. În funcție de acest document, s-a impus elaborarea unor Strategii Județene și a Strategiilor Comunale.
Motivul este unul banal: organismele europene sunt interesate de finanțarea obiectivelor strategice, cu impact pe termen mediu și lung. Așadar, majoritatea proiectelor cu finanțare europeană trebuie să fie prevăzute, măcar la nivelul de direcție de dezvoltare, în aceste strategii. La Botoșani, o astfel de „strategie” costă peste 10.000 de euro și e realizată doar ca să fie.
Unțeniul are doar 4% angajați
Am analizat, la întâmplare, câteva dintre „strategiile de dezvoltare” ale comunelor botoșănene. Unele seamănă între ele până la identitate, altele sunt pline de truisme sau de propuneri care stârnesc zâmbete. Dar, toate vorbesc despre numărul de salariați aflat în scădere, despre absența investițiilor, depopulare și îmbătrânirea localităților și despre infrastructura deficitară. Asta nu i-a împiedicat pe realizatori să propună ca direcții de dezvoltare strategică înființarea de birouri de turism, angajarea de cântăreți sau construirea de stadioane. Toate aceste propuneri ar trebui să ducă la dezvoltarea comunelor în doar câțiva ani.
La Unțeni lipsește, din prezentarea de pe site, tocmai direcția de dezvoltare strategică. Din analiza realizată în cadrul Strategiei și făcută publică reiese, însă, că „este necesară implementarea unor măsuri care să vizeze retenția persoanelor tinere în comună (creșterea investițiilor, a locurilor de muncă, sprijinirea inițiativelor antreprenoriale, asigurarea unor condiții de trai superioare conform standardelor europene)”.
Tot de la Unțeni aflăm că „persoanele salariate reprezintă doar 4% din totalul resurselor de muncă disponibile la nivelul comunei Unțeni, reflectând capacitatea scăzută a mediului de afaceri local de a genera locuri de muncă suficiente în raport cu nivelul cererii existente pe plan local”.
„Am renunțat la pârtie”
Strategia comunei Lunca pentru 2014-2020 are 137 de pagini și include proiecte evaluate la zeci de milioane de euro. Pentru apă, canal, gaz metan și extinderea rețelei de electricitate erau necesari 10 milioane de euro, iar pentru drumuri și podețe figura un necesar de 5 milioane de euro. Pe lângă școli, grădinițe și centre sociale, o direcție de dezvoltare identificată este „amenajarea unei pârtii de ski”. „Erau visele noastre de atunci. Avem un deal în fața primăriei pe care mai organizam diverse competiții, și am băgat în strategie în ideea că se va face, cândva. Acum se lucrează la noua strategie și am renunțat la pârtie”, spune primarul din Lunca, Marcel Marcu.
Nici administrația locală și nici autorii strategiei nu au luat în considerare condițiile climatice ale zonei și au trecut pârtia de ski printre obiectivele a căror realizare ar fi dus la dezvoltarea comunei. În ceea ce privește aducțiunile de apă, gaz și canalizare, acestea sunt în stare de proiect depus pentru finanțare.
Paragrafe trase la indigo
Strategia de la Lunca include, pe final, următorul paragraf: „Mass-media este un alt stakeholder important în dezvoltarea comunei Lunca. Principalul rol al său este de a atrage investitori, cât şi de a creşte numărul turiştilor din localitate. Ca mediator-informator între autorităţile publice locale şi populaţie, mass-media are un rol esenţial în influenţarea opiniei publice şi a acceptabilităţii acesteia privind investiţiile din comună. În acest fel, mass-media poate determina apariţia unor presiuni la nivelul administraţiei publice locale şi introducerea unor probleme pe agenda publică”.
Același paragraf se regăsește și în Strategia de la Călărași (2014-2020), dar și în cea de la Albești (2014-2020).
„Nu știu, am lucrat cu o firmă din Iași, nu cred că e ceva copiat”, spune primarul de la Lunca.
Albești: cântăreți și dansatori pentru promovarea turismului
Toate cele trei strategii (Albești, Lunca și Călărași) seamănă până aproape de identitate: grafică similară, includerea altor autorități (ministere, ONG-uri sau companii de stat și private) printre responsabilii de atingerea obiectivelor, construirea de biblioteci, cămine culturale și dezvoltarea turismului.
Dacă turismul din Lunca era „rezolvat” prin construirea unei pârtii de ski, la Albești imaginația merge mai departe. „Creşterea notorietăţii comunei Albeşti la nivel naţional prin creşterea numărului de trupe, ansambluri, formaţii etc. cu minim 10%”, scrie în Strategia de dezvoltare.
Documentul e unul ambițios și impune obligații firmelor private din comună: „creşterea cifrei de afaceri a producătorilor agricoli locali cu minim 25% și creşterea numărului de investiţii realizate prin accesarea fondurilor europene de către mediul de afaceri”.
Plajă și piscină la Sulița
La Sulița există o strategie încă validă, ea include perioada 2019-2023 și anunță că „în anul 2023, comuna Suliţa va fi o localitate prosperă a Uniunii Europene prin păstrarea şi valorificarea tradiţiilor şi a bogăţiilor sale naturale şi spirituale”. Cei de la Sulița și-au propus să-i învețe limbi străine și să utilizeze calculatorul pe profesorii din comună, asta în contextul în care formarea cadrelor didactice nu are legătură cu atribuțiile primăriei.
Mai mult, vor să organizeze și cursuri de formare (calificare) pentru cel puțin 100 de persoane pe an, în condițiile în care ei nu sunt furnizori de formare și nici nu au realizat măcar o analiză de nevoi.
Nici de la Sulița nu lipsesc obiectivele ambițioase, legate de turism. Până în 2023, în comună ar trebui să se amenajeze o „zonă de agrement cu plajă și piscină”, un centru de informare turistică și să fie încurajate „gospodăriile ţărăneşti, care ar putea primi turişti, în realizarea unor modernizări ale locuinţelor pentru desfăşurarea activităţilor turistice”.
Copy/paste pe un turism inexistent
Strategia de la Cândești (2021-2025) seamănă cu cele de la Albești, Lunca și Călărași, dar are elemente în comun și cu cea de la Sulița. Astfel, prin strategie, se impun „înființarea unui ansamblu folcloric și de dansuri populare”, care este element comun cu Albeștiul, dar și „încurajarea acelor gospodării ţărăneşti, care ar putea primi turişti, în realizarea unor modernizări ale locuinţelor pentru desfăşurarea activităţilor turistice”, adică fix ca la Sulița.
Și Durneștiul are aceleași elemente de dezvoltare ca Sulița sau Cândești: modernizarea locuințelor pentru promovarea turismului. La Durnești se dorește chiar și organizarea de formare profesională a sătenilor în domeniul turismului.
Date de acum 14 ani folosite pentru 2025
Comuna Dersca și-a propus asfaltări și pietruiri, la Blândești lipsește de pe site tocmai partea de strategie, la Todireni pagina e goală, iar la Mileanca a fost deja aprobată Strategia 2021-2025. O analiză sumară a documentului de la Mileanca arată că în următorii ani se încearcă înființarea sau dezvoltarea rețelelor de gaz metan, iluminat public, apă-canal, construirea unui parc fotovoltaic, construirea de trotuare, piste pentru biciclete, amenajarea unui loc pentru picnic și construirea unui Centru de afaceri. Analizele SWOT, pe baza cărora a fost făcută Strategia, folosesc, însă, date statistice din perioada 2007-2009, adică de acum 13-14 ani.
