La 3 iulie 1717, feciorii Pancului, fostul vornic de Botoşani, i se plâng domnului Mihai Racoviţă că tatăl lor cumpărase un rând de pământuri din seliştea Stânceşti, de la Brăeşti (adică de la familia Brăescu), care pământuri pretindea şi Stroici spătarul a le fi cumpărat de la aceiaşi Brăeşti. Domnul porunceşte lui Pătraşco Zosin stolnic şi Sandu Albotă clucer să cerceteze această jalbă, urmând ca acela care are zapise mai vechi să-şi stăpânească moşia, iar Brăeştii să întoarcă banii celui care a cumpărat mai târziu; iar dacă tot nu se vor înţelege, să li se dea soroc la Divan.
La 10 august 1720, Stroici spătar, feciorul lui Dumitraşcu paharnic (probabil aceeaşi persoană cu Dumitraşcu vistierul, care cumpăra în urmă cu vreo 50 de ani părţi din moşia Stânceştilor de la urmaşii lui Toader aprod, n.ns.), „stăpânul cel adevărat al Stânceştilor” şi Toader Calmăş vornic, „ce avea Stânceştii dată zălog”, împreună cu mai mulţi megieşi şi cu alţi răzeşi din sat hotărnicesc această moşie, după zapisul de vânzare al lui Flondor armaşul şi după ispisocul lui Toader Calmăş de la Simion Movilă voievod.
La 8 decembrie 1720, Mihai Racoviţă voievod îi dă lui Adam, „snă Costaşco Pancul” o întărire pentru o parte din Cătămărăşti şi cerând hotarnici, acesta adună vecini precum Stroici biv spătar, Toader Calmăşul şi Negoiţă Ciudin biv comis, cu toţii stăpânind părţi din Stânceşti; se arată, cu acest prilej, că Pavel Albotă era moşul lui Negoiţă Ciudin. Într-un act din 1 septembrie 1702 se menţionează că Toader Albotă era căsătorit cu Maria, avându-i ca fii pe Iordache, Constantin şi Şerban. Jupâneasa lui Costaşco Pancul, vornicul de Botoşani, îi era lui Toader Albotă nepoată. Încă de la 15 iunie 1616 este menţionat Ion Albotă (tatăl lui Pavel) „de Cătămărăşti”, ceea ce pare să confirme faptul că Alboteştii secolului al XVII – lea, ca boieri ţinutali, îşi aveau reşedinţa, probabil şi curţi, la Cătămărăşti şi/sau Stânceşti. Cu acest prilej se arată că Pancu, fostul vornic de Botoşani, avea şi loc la Stânceşti luat de la Toader Flondor biv armaş.
Pe la 1729, Toader Calmăşul răscumpără, „cam cu sila”, partea din moşia Stânceştilor a lui Stroici, feciorul lui Dumitraşcu, lăsând-o apoi moştenire celui mai mic dintre fiii săi, Dumitraşcu Calmăşul, acesta petrecându-şi de acum înainte o bună parte din timp în satul ce-l avea moştenire şi unde se vor ridica un conac şi o frumoasă capelă a Callimachilor. La 28 septembrie 1730, Grigore II Ghica voievod îi întărea satul Stânceşti lui Teodor Calmăşul, vornic de Câmpulung.
Într-o mărturie hotarnică din 6 iunie 1738, de la Adam Luca sulger (probabil fiul lui Ştefan Luca şi nepotul lui Prodan Cornaci, ce stăpânise moşia alăturată a Ruşilor) şi Izmană căpitan (un urmaş al acelui Andronic Izmană biv agă, ce stăpânise şi el odinioară la Ruşi) se arată că din moment ce după a treia carte domnească ce le-a venit, referitoare la o bucată de loc din Stânceştii lui Dumitraşcu Calmăşul, vornicul de Botoşani, partea din jos, în hotar cu hotarul Mănăstirii Doamnei, ce avea pricină cu târgoveţii din Botoşani, aceştia nu au vrut să jure, să hotărască ei, hotarnicii numiţi de domn, „drumul cel vechi ce iese din codru, care au mărturisit Ursu vătămanul şi Anghelachi şi Pătraşcu, oameni bătrâni din satul Costeşti, de la ocolul Botoşanilor”, precum arată şi uricul Stânceştilor, care este de la Moise Movilă voievod.
Mic dicționar de termeni istorici:
– Vornic de Botoșani: dregător domnesc, reprezentant al domnului, cu atribuții largi, în târg. Reprezentanții orășenilor erau șoltuzul și cei 12 pârgari
– Seliște: locul pustiit, rămas fără locuitori, în care fusese cândva un sat
– Clucer: dregător domnesc ce avea ca sarcină aprovizionarea curții domnești cu grâne, vin, alte alimente necesare curții și oaspeților
– Snă: termen slavon, însemnând fiul lui …
– Zapis, ispisoc, uric: acte, documente ce dovedeau proprietatea, în cazul unui litigiu
– Biv: fost
– Sulger: dregător domnesc ce avea ca sarcină aprovizionarea curții domnești și a oastei țării cu carne
– Vătăman: mai era numit și vornicel de sat, era conducătorul satului. Scutit de bir, avea grijă de strângerea dărilor și răspundea de tot ceea ce se întâmpla în obște. Se subordona diferiților dregători domnești.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
