Prima menţiune documentară a satului Stânceşti, megieş Ruşilor, este din 23 martie 1602, când Ieremia Movilă voievod îi întărea lui Toader aprod o parte de ocină din Stânceşti, pe care acesta o cumpărase de la Ionaşco, fiul Petrei vnuc (nepot, n.ns.) Văselinei, plătind pentru acea parte 40 de taleri. Într-un act din 26 noiembrie 1602 se arată că Toader aprod cumpără de la Ionaşco, fiul Petrei, nepot de fiu al Veselinii şi de la Odochia fata Grichezei, nepoată de fiică a Veselinei. Despre acest sat, Iorga afirma că fusese întemeiat sub oblăduirea unui mare boier, cu locuitori aduşi de pretutindeni, fără a preciza însă şi care a fost acel mare boier. Cu acest aprod Toader <Buniţa> începe practic, aşa cum remarca şi Iorga, istoria cunoscută a Stânceştilor.
Satul era mai vechi cu cel puţin o sută de ani decât această primă menţiune a sa, fapt atestat de uricul de la Simion Movilă voievod, din < 1606 iunie 30 – 1607 septembrie 14>, prin care acesta îi întărea lui Toader aprod ocina sa dreaptă din ispisocul de cumpărătură de la Ieremia Movilă, anume a patra parte din jumătate de sat din Stânceşti, „partea din gios şi cu parte de loc de heleştei şi de mori pe pârâul satului şi cu pomeţii de la biserică, ce el s-au cumpărat de la sămi<n>ţie lui Mărica, fata Odochii, nepoata Griţănii, strănepoata lui Bah stol<nic> drept 160 taleri, din uricu bătrân ce au avut strămoşul lui de la bătrânul Ştefan voievod”.
În acelaşi uric se arată că Toader aprod mai cumpără jumătate din a treia parte din Stânceşti, din partea din jos, cu „parte din heleştei şi din heleşteul din cozi, cu pomăt”, tot de la Odochia, mătuşa sa, fata Griţănii, pentru 80 de taleri, această parte fiindu-i ei cumpărătură „de la săminţie ei, de la Lazăr”. Precizarea că Odochia era mătuşa lui Toader ni-l arată pe acesta îndreptăţit a cumpăra acele pământuri, ca unul ce era din interiorul obştii şi avea implicit, dreptul de protimisis.
Acelaşi Toader aprod mai cumpără şi de la Sava şi fraţii lui popa Ştefan şi Dandeş şi Anton, feciorii lui Ile<nei>, nepoţii Maricăi, strănepoţii lui <I>van Moima, „dreapta lor ocină şi moşie din uricul de la Ştefan vodă, din jumătate de sat, de sus, a cincea parte, din mijloc şi cu locu de heleştei, parte lor şi cu mori, cu pomăt pe mijloc, ce esti acel sat supt codru, la ţinutul Hârlăului”.
La 15 aprilie 1607, Simion Movilă voievod îi întărea lui Toader aprod ocina din Stânceşti cumpărată de la Sava şi fraţii săi, Ştefan, Dandăş şi Anton, fiii Leanii, nepoţi Mărichii, arătându-se că ocina fusese primită de strămoşul lor, „pentru slujbă, de la bătrânul Ştefan voievod”. Un sumar calcul matematic arată că părţile cumpărate până atunci de Toader aprod, probabil un mic slujbaş domnesc local, totalizau aproape jumătate din satul Stânceştilor.
La 8 septembrie 1608, Constantin Movilă voievod, fiul Ieremiei Movilă, dă uric lui Ionaşco Potlog diac pentru o moşie la satul Stânceşti, pentru care diacul aduce o mărturie de hotărnicie de la Pătraşco, mare vornic de Ţara de Sus (Pătraşcu Şoldan, n.ns.), din timpul răposatului domn Ieremia Movilă şi pe care el o avea de la unchiul său, Miron Oaşea, luată pe 500 de taleri de argint încă în zilele lui Aron vodă (Tiranul), „când au avut nevoie şi au fost în temniţă”.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
