Încheiem, astăzi, seria de articole dedicată zilelor săptămânii cu menționarea câtorva elemente de curiozitate, care sperăm să vă stârnească interesul. Și la români, ca și la alte popoare, zilele săptămânii sunt apreciate, în popor, ca fiind faste sau nefaste, prin raportare la tradițiile creștine, dar și la practici mai vechi, păgâne. De regulă, recunoaștem zilele considerate nefaste după lipsa adjectivului sfânt din nume. Sunt sfinte, în tradiția populară zilele de miercuri, vineri și duminică, toate având legătură cu Iisus Hristos și numite Sfânta Miercuri, Sfânta Vineri și Sfânta Duminică. În ziua de miercuri a fost vândut Mântuitorul de către Iuda, vineri a fost răstignit pe cruce, iar duminică a înviat. De asemenea, miercurea și joia sunt zile de post. Cele mai nefaste sunt considerate zilele de marți și joi; niciodată nu vom găsi în tradiția populară denumiri precum Sfânta Marți sau Sfânta Joi, poporul reprezentând ambele zile cu niște babe urâte și malefice. În unele părți ale țării, numele vitelor este dat după ziua săptămânii în care s-au născut: Lunica, Marțolea/Mărțaia, Miercureana/Miercurica, Joiana/Joița, Vinereana/Vinerica, Sâmbeteana/Sâmbetica, Dumana/Dumănica/Domnica. Marțea sunt trei ceasuri rele, se crede în popor; cât despre ziua de luni, „lunea nici iarba nu crește”, spune un vechi proverb românesc. Părăsind arealul românesc, iată alte curiozități legate de zilele săptămânii. La musulmani și la evrei, ziua de duminică este una lucrătoare. Tot duminica, În SUA, Regatul Unit, dar și în multe alte state sunt programate evenimente sportive televizate, în căutarea unui rating cât mai mare și a unor profituri pe măsură. Aproape pretutindeni în lumea creștină, ziua de luni se bucură de o proastă reputație, poate pentru că este prima zi de lucru; în schimb, la evrei și musulmani este zi de post. La nord-americani, ziua de luni este dedicată unor sărbători federale: Ziua Muncii (Labor Day), dedicată mișcării muncitorești americane, zi nelucrătoare serbată în prima zi de luni din septembrie (marchează, neoficial, începutul toamnei la americani), Ziua Memorială (Memorial Day), în care sunt onorați militarii care și-au dat viața pentru SUA în cadrul forțelor armate ale acestei țări, fiind serbată în ultima zi de luni din luna mai (este începutul neoficial al verii la americani) și, în sfârșit, Ziua lui Columb (Columbus Day), celebrând sosirea lui Cristofor Columb pe continentul american și fiind sărbătorită în a doua zi de luni din octombrie, zi de asemenea liberă. Grecii consideră ziua de marți zi cu ghinion, pentru că într-o zi de marți, pe 29 mai 1453, turcii au cucerit Constantinopolul; la evrei, în schimb, marțea e o zi norocoasă, pentru că Cartea Facerii/Genezei în ziua de marți (ziua a treia) este ziua în care Dumnezeu a făcut pământul și mările. Miercurea și vinerea sunt zile de post în Biserica Ortodoxă răsăriteană. În Australia, cele mai multe mall-uri au o noapte prelungită de cumpărături joia, pentru că aceasta este ziua în care își primesc lefurile cei mai mulți dintre australieni. Începând cu 1793, la un an după proclamarea Republicii, în cadrul Marii Revoluții Franceze, francezii adoptă un nou calendar, republican în care anul avea 12 luni de câte 30 de zile fiecare, iar săptămânile dispar, fiind înlocuite cu câte trei decade de câte zece zile fiecare, ultima zi a fiecărei decade fiind zi nelucrătoare pentru muncitori. Ziua „metrică” avea 10 ore, ora cuprindea 100 de minute, fiecare minut având 100 de secunde. Anul începea pe 22 septembrie, data echinocțiului de toamnă, dar și aniversarea proclamării republicii, iar la sfârșitul anului solar, cele cinci zile dintre 16-20 septembrie erau dedicate unor sărbători, pentru ca în anii bisecți să se adauge a șasea sărbătoare, cea a republicii. La 31 decembrie 1805, la miezul nopții, din ordinul lui Napoleon Bonaparte, care se împăcase între timp cu papa Pius al VII-lea, Franța revine la calendarul gregorian și la săptămâna clasică. În sfârșit, între 1929-1940, regimul comunist din URSS renunță la săptămâna de șapte zile în favoarea uneia de cinci zile, ulterior șase zile.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
Joimărița, asociată în unele regiuni ale țării cu Muma-Pădurii, în altele cu Baba-Cloanța, personaj malefic, strigoi și/sau vrăjitoare, ale cărei puteri țin de lumea de dincolo și de tărâmul nopții.
Sursa: lupuldacicblogg.wordpress.com/2014/06/15/mistere-romanesti-cine-este-baba-cloanta/
Vendémiaire, prima lună din calendarul republican francez, cuprinzând perioada dintre 22 septembrie-21 octombrie. Zilele din cadrul decadelor, ce înlocuiau săptămânile, aveau nume precum strugure, șofran, castană, morcov, păstârnac, măgar, bou, roșie, butoi etc.
Ceas republican de epocă (1793-1805) cu trei cadrane: cel de sus cu cadranul indicând cele zece ore și împărțit în 100 de minute, cel de jos setat pentru vechiul sistem, în care ziua avea 24 de ore, iar cel din stânga ilustrând luna republicană de 30 de zile. Numai câțiva ceasornicari din epocă au reușit să facă ceasuri după sistemul zecimal
Ilustrare a primei parade americane de Ziua Muncii, ținută la New York, pe 5 septembrie 1882
Pietrele de mormânt ale soldaților americani, de la cimitirul Arlington – statul Virginia, sunt decorate anual cu drapelul SUA în cadrul Memorial Day (Ziua Memoriei)
Columbus Day (Ziua lui Columb), sărbătorită în localitatea americană Salem, statul Massachusetts, în 1892
