Cinci botoșăneni implicați într-o mega rețea de trafic de persoane cu ramificații în Danemarca au fost condamnați de Tribunalul Arad, după un proces care a durat mai bine de trei ani. Sentința a fost pronunțată ieri, toți cei 15 inculpați fiind găsiți vinovați și condamnați pentru trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat. Cinci dintre ei au primit pedepse cu executare, iar restul cu suspendare.
Astfel, botoșănenii Leonardo Bogatu, Cosmin Bogdan Dănilă, Adela Dănilă și Liliana Cîmpeanu s-au ales cu pedepse rezultante de doi ani și trei luni de închisoare cu suspendare. În schimb, Dan Cîmpeanu, care avea o condamnare mai veche cu suspendare, riscă să ajungă la pușcărie, întrucât magistrații au revocat suspendarea și au adăugat pedeapsa la vechea condamnare, el având de executat prin urmare o pedeapsă de trei ani și trei luni de detenție.
După gratii ar urma să ajungă alți patru membri ai grupării, Marian Bostan, Florea Irimie Tinca, Claudia Elena Tinca și Mihai Miron.
Măsuri pentru cei condamnaţi cu suspendare
În schimb, toți cei care au primit pedepse cu suspendare vor trebui să respecte mai multe măsuri și obligații instituite de magistrați, timp de trei ani. Totodată, ei au fost obligați să plătească o serie de daune materiale către victimele lor, iar timp de trei ani, după ce sentința va rămâne definitivă, ei nu vor avea voie să vorbească cu denunțătorii.
Magistrații au menținut sechestrele aplicate, în cazul unui botoșănean fiind vorba de indisponibilizarea unei sume uriașe. Astfel, cu ocazia perchezițiilor făcute de anchetatori, la locuința lui Leonardo Bogatu s-au găsit 1.238.400 de lei, sumă care ulterior a fost revendicată și de alte persoane, pe motiv că ar fi un împrumut.
Alți doi botoșăneni s-au ales cu mașinile indisponibilizate, fiind vorba de un Renault Laguna și un Ford.
Firme fantomă deschise pe numele victimelor
Suspecţii au fost acuzați și trimiși în judecată întrucât, începând cu 2012, ar fi recrutat 100 de persoane cu o situaţie materială precară şi, în schimbul unor promisiuni de angajare, acestea ar fi fost duse în Danemarca, unde ar fi fost obligate să execute diferite activităţi oneroase. În numele victimelor, membrii grupării ar fi constituit firme fantomă, ar fi deschis conturi bancare şi ar fi obţinut cărţi de credit, pe care le-ar fi utilizat în achiziţii de produse, prejudiciul total fiind estimat la şapte milioane de euro.
Gruparea a fost descoperită în iarna lui 2014-2015, când autorităţile daneze au descoperit o adevărată rețea formată din români, care au obținut credite cu acte false. Ulterior, cercetările au fost extinse și s-a ajuns la această grupare din care făceau parte și botoșănenii. Astfel, dosarul a fost instrumentat de o echipă mixtă, formată din patru poliţişti români de la Crimă Organizată şi aproximativ 80 de omologi de-ai lor din Danemarca, iar o prima operaţiune a avut loc în 2015, când partea daneză a dispus arestarea a 20 de membri.
Persoane din medii defavorizate racolate de suspecţi
Abia atunci s-a aflat cum acționa de fapt rețeaua. Astfel, suspecții racolau persoane din medii defavorizate care erau interesate să plece la muncă în străinătate. Le cerea o primă sumă pentru acte și proceduri, după care erau duse în Danemarca.
„Odată ajunse aici, victimele erau aduse în stare de aservire faţă de membrii grupării şi, fiind lipsite de mijloace financiare, necunoscând limba şi locurile pentru a se angaja sau repatria pe cont propriu, au fost nevoite să execute activităţile impuse de către aceştia”, au arătat anchetatorii danezi. Dar lucrurile nu s-au oprit aici, pentru că suspecţii ar fi însoţit victimele în faţa autorităţilor daneze în vederea obţinerii codului numeric personal danez, după care, sub pretextul îndeplinirii formalităţilor de angajare, capii rețelei au constituit firme fantomă în numele acestora, au deschis conturi bancare şi au obţinut cărţi de credit.
Cât a fost prejudiciul total este greu de spus, pentru că această activitate infracțională a fost anchetată de autoritățile judiciare daneze. Cert este că o parte dintre membrii grupării au fost condamnați și în Danemarca.
Aspecte investigate şi de DIICOT
Cât privește traficul de persoane și constituirea grupului infracțional organizat, aceste aspecte au fost investigate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, prin intermediul Biroului teritorial Arad, care a fost de fapt punctul cu care s-a colaborat cu danezii. Astfel, în baza informațiilor furnizate de autoritățile străine, procurorii DIICOT au organizat în 2015 mai multe descinderi și percheziții. Operațiunea a fost denumită „Cuib de viespii” și a fost considerată o reușită. Asta pentru că ulterior o parte dintre membrii grupării, inclusiv botoșănenii inculpați, au fost arestați preventiv, iar ulterior eliberați, această perioadă petrecută după gratii urmând să le fie scăzută din pedeapsă.
Sistemul a funcţionat şi la Botoşani o vreme, când zeci de boschetari au fost racolaţi de escroci şi făcuţi administratori de firme sau angajaţi la societăţi peste noapte, pe numele lor fiind încheiate ulterior sute de credite, care nu au mai fost returnate, produsele achiziţionate în acest sistem fiind vândute mai apoi pe piaţa neagră. În plus, judeţul Botoşani a fost ani la rândul raiul traficanţilor de persoane. Amăgiţi cu locuri de muncă plătite cu mii de euro, sute de botoşăneni au ajuns să fie exploataţi prin toată Europa, din Italia şi Spania, până în Suedia sau Finlanda.
Femeile ajungeau de regulă în reţelele de prostituţie, iar bărbaţii erau folosiţi ca sclavi în construcţii sau în fermele agricole. Zeci de grupări infracţionale care acţionau pe această linie în judeţ au fost anihilate de procurori din 2007, însă câştigurile obţinute de traficanţi erau prea consistente. Astfel, locul celor arestaţi era luat imediat de alţii, care speculau dorinţa botoşănenilor de a-şi căuta norocul în străinătate.