Naşterea Domnului – naşterea lui Iisus Hristos se sărbătoreşte pe 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian). Această sărbătoare face parte din cele 12 praznice împărăteşti ale Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii.
Iisus Hristos nu S-a născut doar trupeşte, ci Se naşte duhovniceşte în sufletul fiecărui credincios, prin Sfintele Taine şi prin păzirea sfintelor porunci.
Prin naşterea Sa în chip de prunc, Mântuitorul nu doar lasă pe om să aleagă dacă Il primeşte sau Il respinge, ci ne descoperă şi un alt adevăr uitat: că în faţa lui Dumnezeu suntem cu toţii nişte prunci ai Săi. Aşadar, El devine copil şi pentru a ne descoperi cât de mare e iubirea părintească a Tatălui.
În toată lumea s-au făcut minuni mari la Naşterea Domnului. În peştera unde se aflau Maica Domnului cu Pruncul a izvorât din piatră izvor de apă. În Roma a ieşit din pământ un izvor de untdelemn şi a curs în râul Tibrului. În Spania, în aceeaşi noapte, s-a arătat un nor mai luminos decât soarele. În pământul Iudeii au odrăslit viile cele din Engadi, fiind iarnă. Iar, mai ales, după cum se scrie în Evanghelie, cu cântare s-au pogorât îngerii din cer şi s-au arătat oamenilor.
În această zi de mare sărbătoare credincioşii merg la biserică.
„Verbul Crăciunului este a primi”
„Învăţăm din colinde că Hristos a primit a se naşte într-un grajd, ceea ce înseamnă că primeşte să se nască în orice suflet, oricât de păcătos ar fi, nu contează, El doar se naşte. Dacă verbul Învierii este a învia, verbul Crăciunului este a primi. Şi dacă-l primim pe Hristos, ne face şi părtaşi la această minune a vieţii lui. Vă doresc din suflet curaj de a fi bucuroşi, iar frica de oameni, frica de boală, frica de moarte înlocuiţi-o cu frica de a nu trăi frumos. Vă doresc din suflet La mulţi ani, cu bucurie, sănătate şi un an normal, aşa cum ne-a învăţat. La mulţi ani, dragii mei!”, a transmis preotul Olivian Sandu, parohul Bsericii „Adormirea Maicii Domnului”, din Vorona Mare.