Când o femeie este bătută de partenerul de viață, ea are posibilitatea sesizării abuzurilor la poliție, pentru a determina investigarea penală a faptelor. Pedepsirea comportamentelor domestice violente și protejarea victimelor de viitoare agresiuni ar trebui să fie printre obiectivele esențiale ale intervenției judiciare în astfel de cazuri.
În practică însă, reușita acestei intervenții este limitată. Cele mai multe dintre cazurile de violență domestică ajung în atenția instituțiilor abilitate ca urmare a plângerilor depuse de victime. Dar aceleași persoane abuzate care sesizează faptele partenerilor agresori se pot împăca oricând cu aceștia din urmă și își pot retrage plângerea, pe parcursul procedurilor judiciare. Urmarea concretă e întreruperea imediată a cercetărilor, care – din punct de vedere legal – sunt condiționate de existența unei plângeri.
Iertarea partenerilor abuzivi de către partenerele abuzate poate „îmbrăca” două forme în justiția penală: „retragerea plângerii prealabile” și „împăcarea părților”.
Deși cei mai mulți bătăuși iertați de victime recidivează, autoritățile române nu pot furniza o statistică exactă în acest sens, pentru a se putea disemina eficacitatea legislației actuale. Nu se știe exact numărul femeilor care își retrag plângerea sau se împacă cu agresorul în timpul procesului penal. Nu există nici o estimare oficială a celor care, din varii motive, nu depun plângere.
Principalele instituții judiciare responsabile de dosarele de agresiune asupra femeilor, Poliția și Parchetul, nu contorizează cazurile în care victimele sesizează comportamentele abuzive, apoi aleg să-și ierte agresorul.
Rezultatul natural e că societatea românească reușește doar o intervenție de formă în combaterea violenței domestice, una care contribuie în ultimă instanță chiar la perpetuarea fenomenului.
Nu doar funcționarea sistemului judiciar este defectuoasă. O problemă la fel de importantă, spun cunoscătorii fenomenului, este cea a femeilor abuzate care nu depun deloc plângere la poliție. Aleg să ia bătaie în continuare de la soți sau iubiți, decât să își pună baza în autorități.
Realitatea din teren arată că iertarea de care se bucură agresorii nu izvorăște din compasiunea victimelor. Ea are la bază mai degrabă un set de factori de ordin personal sau social care condiționează victimele: teama că statul nu le poate proteja cu adevărat; lipsa consilierii psihologice; oprobiul public; insecuritatea economică (teama că nu s-ar descurca dacă s-ar debarasa de partenerul abuziv).
Mai jos puteţi citi materialul integral, publicat pe pagina www.dela0.ro
Sub coordonarea editorială a Dela0.ro, reporteri din șase redacții de presă scrisă (Info Sud-Est, Ziarul de Iași, TVR Cluj, Átlátszó Erdély, Monitorul de Botoșani și Dela0.ro) documentează și publică – până în primăvara anului 2021 – 16 materiale jurnalistice, în română și maghiară, care vor aborda subiecte din sfera violenței asupra femeilor.
Tema nu privește strict chestiunea agresiunii domestice – ci vizează, prin altele, și abordarea tratamentului judiciar aplicat infracțiunilor sexuale sau surprinderea tiparelor comunitare / culturale care influențează înțelegerea, producerea și perpetuarea fenomenului în comunele și orașele țării.
Proiectul Media X Files este coordonat editorial de Dela0.ro și realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în România.