19 noiembrie a fost declarată de ONU Ziua mondială a toaletei. Cu această ocazie, Eurostat a dat publicităţii statistici privitoare la dotarea locuinţelor cu toalete în interior. Ponderea locuinţelor din România care nu au o toaletă în interior este de peste zece ori mai mare decât media din UE, România fiind de altfel singurul stat membru UE unde aproape un sfert din populaţie trăieşte în locuinţe care nu au toaleta în interior, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
În 2019, aproximativ 2% din populaţia Uniunii Europene trăia în locuinţe care nu aveau o toaletă în interior, în scădere cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu 3,7% în anul 2010.
Statele membre care stau cel mai prost la acest capitol sunt: România, unde 24,2% din locuitori nu aveau o toaletă în interiorul locuinţei, Bulgaria (13,7%), Lituania (10%), Letonia (8,7%), Estonia (4,7%) şi Ungaria (3,1%).
România a înregistrat, însă, progrese semnificative, ţinând cont că în anul 2010 ponderea locuinţelor fără o toaletă în interior era de 40,9%.
În contrast, ponderea locuinţelor fără o toaletă în interior este mai mică de 1% în 19 state membre UE, în frunte cu Suedia (unde este aproape de 0%), urmată de Luxemburg, Malta, Olanda şi Slovenia (toate cu 0,1%) şi Germania (0,2%).
Situaţie gravă în toată ţara
Situaţia este gravă în toată ţara, dar se simte mai acut la Botoşani, unde, conform recensământului din 2011, existau aproximativ 175.000 de gospodării, dintre care doar 64.000 aveau apă şi closet şi aproximativ 100.000 aveau WC-ul în fundul curţii. Alte 10.000 nu aveau niciun fel de WC.
Datele Eurostat arată că în România sunt 8,89 milioane de locuinţe, dintre care 3,98 milioane sunt în mediul rural. Dintre acestea, 2,9 milioane au acces la o reţea de canalizare, însă doar 2,2 milioane sunt branşate. Deci aproape 1,8 milioane de locuinţe (în care locuieşte 29,7% din populaţia României) au în continuare WC-ul în fundul curţii.
România este în infringement
Din acest motiv, România este în infringement. Autorităţile de la București nu s-a conformat prevederilor unei directive europene, al cărei termen de aplicare era 31 decembrie 2018, în sensul ca toţi locuitorii din aşezările mai mari de 2.000 de locuitori să aibă gospodăriile racordate la canalizare. Prin declanşarea infringementului, ţara este vizată de penalităţi zilnice de sute de mii de euro şi riscă şi returnarea fondurilor europene primite pentru construirea sistemelor de canalizare.
La încheierea capitolelor de negociere privind aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, cele două părţi au stabilit termenul până la care ar fi trebuit ca aglomerările de locuitori să fie racordate la sisteme de canalizare şi apă.
Mai mult, prin intermediul programelor de preaderare şi Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), România a primit miliarde de euro în acest scop. Banii, în mare parte au fost accesaţi de comunităţile locale, care i-au pus în operă, dar în multe comune persoanele care s-au racordat la reţelele de apă şi canalizare pot fi numărate pe degete.
Deşi lucrurile par simple în teorie, în practică totul arată diferit. Branşarea la canalizare a locuinţelor din mediul rural trebuie făcută pe cheltuiala fiecărui solicitant, iar costurile nu sunt deloc de neglijat. Deşi taxa de branşament este în general mică, de câteva zeci de lei, realizarea efectivă a branşamentului ajunge, pentru o distanţă de până la 10 metri faţă de reţeaua publică, între 1.200 şi 2.000 de lei. În această situaţie, sistemele de apă şi canal nu sunt eficiente, iar multe, deşi au fost preluate de operatorii de apă şi canal, nu au fost puse în funcţiune.
Legea prevede amenzi pentru cei care nu se branşează la reţea
Anul trecut, Ministerul Dezvoltării a trimis o circulară în teritoriu, înştiinţând primăriile că persoanele care au acces la canalizare vor fi obligate să se branşeze la reţea. Primarii vor fi obligaţi să întocmească o listă cu persoanele fizice sau juridice care nu s-au branşat până în prezent la sistemul de canalizare, iar lista urma a fi trimisă Gărzii de Mediu.
Comisarii de mediu au fost anul trecut pe la toate primăriile şi le-au transmis edililor că trebuie să-i amendeze pe cei care refuză să se branşeze la reţele. Amenzile nu sunt deloc neglijabile, ci pot ajunge până la 4.000 de lei.
Ultimii doi ani fiind prin excelenţă electorali, primarii nu au aplicat nici o amendă pe această speţă.