Foarte puţine dintre decesele puse pe seama Covid au fost examinate de medicii legişti la Botoşani, pentru că există o legislaţie foarte clară şi strictă în acest sens. De asemenea, specialiştii în domeniu oferă şi o serie de argumente în favoarea neefectuării acestor autopsii.
De multe ori, contrariaţi de evoluţia extrem de nefavorabilă a pacientului, care moare chiar şi la câteva ore după ce a fost dus la Reanimare, membrii familiilor cer efectuarea unei autopsii, care să stabilească cu exactitate cauza decesului.
Un astfel de exemplu a fost prezentat şi de reporterii „Monitorului de Botoşani”, când o femeie din Botoşani a solicitat, în urma unei plângeri penale legate de moartea tatălui ei, din cauza Covid, să se efectueze o autopsie. Acest lucru i-a fost însă refuzat din start, motivându-se legislaţia în vigoare. De altfel, în prezent, în România, Ministerul Sănătăţii a emis Protocolul în caz de deces al unui pacient infectat cu noul coronavirus. „În cazurile spitalizate pentru care în perioada internării în unitatea sanitară se confirmă diagnosticul de infecţie cu SARS-CoV-2, evoluţia fiind urmată de deces, autopsia cadavrului pentru a confirma diagnosticul clinic de deces deja confirmat prin analize de laborator nu mai este necesară, este de evitat din cauza riscurilor de transmitere a bolii infectocontagioase”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.
În acelaşi document scrie că se pot face autopsii medico-legale în cazurile de suspiciune/confirmare cu noul coronavirus, însă, doar pe baza ordonanţei emise de organele de cercetare penală sau în cazurile de cercetare medicală.
Proceduri efectuate în situaţii deosebite
Deşi se efectuează foarte rar, autopsiile la pacienţi cu suspiciune sau confirmare Covid nu au fost străine legiştilor botoşăneni. Aceştia au făcut câteva autopsii în rândul celor 163 de botoşăneni decedaţi în urma infectării cu SARS-CoV-2.
Un astfel de caz a fost la mijlocul lunii septembrie, când un bărbat de 37 de ani a decedat în spital din cauza unei rupturi de splină, după ce a fost bătut. La testare, acesta a fost depistat şi cu coronavirus, iar poliţiştii au solicitat efectuarea unei autopsii care să stabilească cauza decesului.
De asemenea, ieri, cadrele medicale au efectuat o altă autopsie la o persoană decedată din cauza Covid-19. Este vorba despre medicul de familie în vârstă de 46 de ani care şi-a pierdut viaţa în noaptea de duminică spre luni. Femeia a fost confirmată post mortem cu Covid, iar autopsia a scos la iveală faptul că la nivelul plămânilor era o condensare masivă, specifică infecţiei cu SARS-CoV-2.
„Pericolul de infectare este foarte mare”
Medicii spun că, de cele mai multe ori, autopsiile nu pot aduce niciun alt rezultat, comparativ cu riscurile. „Pericolul de infectare al personalului medical care efectuează necropsia este foarte mare, nu există capacitate şi logistică pentru a efectua necropsiile în toate aceste situaţii. Mai mult, este la fel ca la orice alt bolnav confirmat cu o boală, internat în spital. Din moment ce a murit în spital nu îi mai faci autopsie, dacă nu este o moarte violentă”, a spus un medic din cadrul Spitalului Judeţean „Mavromati”.
Din păcate, însă, recomandarea de a nu se efectua necropsia la decedaţii Covid-19 lasă loc pentru diferite speculaţii. Astfel, unii ajung să creeze teorii ale conspiraţiei potrivit cărora se încearcă un experiment social global condus de o „ocultă“ transnaţională, alţii spun că nu se doreşte a se dezvălui carenţele sistemelor medico-sociale sau că nu se doreşte a se preciza cauza reală a morţii.
Noul coronavirus afectează toate organele
O serie de autopsii făcute de medicii de la Spitalul Colentina unor pacienţi cu Covid19 au scos la iveală că noul coronavirus afectează toate organele. Specialiştii spun că până şi pacienţii cu boli grave ar mai fi trăit 20-30 de ani dacă nu ar fi fost infectaţi cu noul coronavirus, deci ideea că de vină sunt comorbidităţile nu este neapărat una solidă.
În urma autopsiilor, specialiştii au constatat că infecţia cu SARS-CoV-2 produce afecţiuni la nivelul tuturor organelor, principalele fiind la nivel pulmonar şi cardiac. La nivel pulmonar produce afectare alveolară şi formare de mici cheaguri de sânge în vase. În urma cheagurilor apar zone de ţesut mort, care era irigat cu sânge de vasul respectiv.
La nivel cardiac, inflamaţia pe care o produce virusul şi afectarea directă a fibrelor musculare cardiace produce tulburări de contracţie a peretelui inimii, dar şi tulburări de funcţionare la nivelul ficatului. De asemenea, coronavirusul produce o acumulare de grăsime care duce la o tulburare a funcţiei celulei hepatice şi la afectarea capacităţii de detoxifiere a organismului. La nivelului rinichiului apar zone de necroză, care fac ca deşeurile toxice din organism să nu se mai elimine aşa cum trebuie, iar în restul organelor peste tot unde apar microtromboze apar şi zone de necroză, de moarte celulară care duce la disfuncţia fiecărui organ în parte şi de asemenea în ganglionii limfatici şi în splină.
Riscuri uriaşe pentru anatomopatologi
Potrivit medicilor anatomopatologi, virusul SARS-CoV-2 este încadrat ca un patogen extrem de periculos în categoria HIV, Ebola, Rabie şi necesită măsuri de precauţie pentru personalul medical de nivel 3, dar la Botoşani şi în ţară nu există nicio morgă care să îndeplinească aceste condiţii. Practic, riscul la care personalul medical s-a supus pentru a obţine nişte răspunsuri este imens.
„În momentul în care examinează plămânii, de exemplu, lichidul care se scurge din ţesutul pulmonar are nivelul de infecţiozitate maxim, practic în acel moment anatomopatologul atinge riscul pe care îl are anestezistul când intubează pacientul, sau pneumologul când face endoscopie”, a precizat un medic botoşănean.
