Sumele de bani trimise acasă de muncitorii emigranţi în acest an vor scădea mai puţin decât se estima anterior, însă vor continua să scadă şi în 2021 în condiţiile în care pandemia de Covid-19 duce la o diminuare treptată, dar prelungită, prognozează Banca Mondială.
Remitenţele către ţările cu venituri mici şi medii vor scădea cu 7,2% în 2020, până la 508 miliarde dolari. Comparativ, în luna aprilie Banca Mondială miza pe un declin de 19,7%. Această scăderea mai mică decât se preconiza a remitenţelor în 2020 se explică în parte şi prin trecerea de la remitenţele informale transportate fizic cu prilejul călătoriilor spre remitenţele formale trimise digital, susţine Banca Mondială.
De asemenea, unii emigranţi au putut şi să acceseze sistemele de transfer de numerar în ţările în care lucrează. Cu toate acestea, pentru anul următor instituţia financiară internaţională mizează pe o nouă scădere de 7,5% a remitenţelor, până la 470 miliarde dolari, comparativ cu estimarea anterioară care prognoza o revenire de 5,6%.
Pe regiuni, Banca Mondială se aşteaptă ca Europa şi Asia de Est să fie cele mai afectate în 2020 în 2021, cu o diminuare a remitenţelor de 16%, respectiv 11%. „Impactul Covid-19 este omniprezent atunci când este văzut din perspectiva migraţiei deoarece afectează emigranţii şi familiile lor care se bazează pe remitenţe”, a declarat vicepreşedintele pentru dezvoltare umană la Banca Mondială, Mamta Murthi, adăugând că instituţia financiară internaţională va continua să lucreze cu partenerii şi ţările pentru a menţine remitenţele.
2019, ultimul an de creștere a remiterilor
Anul trecut, tot potrivit datelor Băncii Mondiale, remitenţele trimise către Europa şi Asia Centrală (ECA) au crescut cu aproximativ 6% la 65 miliarde de dolari, cele mai mari transferuri de bani în regiune fiind către Ucraina (15,8 miliarde de dolari), Rusia (10,6 miliarde de dolari) şi România (7,2 miliarde de dolari).
Remitenţele sunt o sursă vitală de finanţare externă pentru ţările cu venituri mici şi medii, cu un nivel care a atins un nivel record de 548 miliarde dolari anul trecut, mai mare decât investiţiile străine directe de 543 miliarde dolari şi asistenţa externă pentru dezvoltare în valoare de aproximativ 166 miliarde dolari.
Se estimează că peste un miliard de migranţi – aproximativ 270 de milioane care lucrează în afara ţărilor lor natale şi 760 de milioane migranţi interni – au ajutat la hrănirea, îmbrăcarea şi adăpostirea a trei persoane din locul lor natal, a declarat Dilip Ratha, autorul raportului. „Luăm în considerare o treime din omenire”, a declarat oficialul Băncii Mondiale. Iar aceşti angajaţi sunt şi mai vulnerabili în perioada crizelor.
3% din PIB-ul României vine din diaspora
În 2019, diaspora a trimis în România peste șapte miliarde de dolari, conform datelor Băncii Mondiale, cu 1,5 miliarde de dolari mai mult decât nivelul investiţiilor străine. „Faptul că s-a ajuns la 3% din PIB, faţă de 2% cât era în 2018 confirmă că această creştere nu este numai în cifre absolute, dar şi în ceea ce priveşte relevanţa sa, raportat la Produsul Intern Brut”, spune profesorul universitar Monica Roman, citată de Mediafax. Aceasta se așteaptă la o scădere drastică a remitențelor în România mai ales că semnalele primite de la Banca Mondială nu sunt tocmai cele mai încurajatoare.
„Un alt raport al Băncii Mondiale, trage un semnal de alarmă privind o scădere drastică a remitenţelor în 2020, aşa cum este de altfel de aşteptat, în condiţiile în care economiştii semnalează o potenţială criză economică globală, datorată contracţiei economice în contextul Covid. S-ar putea ca şi în cazul României aceste remiteri să sufere o scădere foarte puternică”, a mai afirmat Monica Roman.
Este și de explicat, pentru că sute de mii de români s-au întors în ultimele săptămâni din străinătate în România, unii dintre ei după ce au rămas fără locuri de muncă acolo sau fără alte mijloace de subzistență. Aceștia, cel mai probabil vor încerca să plece din nou în străinătate, dar până își vor reveni la nivelul pe care-l aveau înaintea crizei va mai trece mult timp. Alții, din păcate, cei mai mulți, vor îngroșa rândul asistaților social din România și nici nu se vor integra pe piața muncii locale.
Investițiile străine s-au înjumătăţit
Investiţiile străine directe (FDI) pe plan global au scăzut cu 49% în primul semestru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, şi se prevede un declin de până la 40% anul acesta, pe fondul temerilor privind o recesiune profundă, se arată într-un raport al Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD).
În economiile europene, intrările de investiţii străine au devenit negative pentru prima dată în istorie, ajungând la minus şapte miliarde dolari, de la 202 miliarde dolari, în timp ce fluxurile spre SUA au scăzut cu 61%, la 51 miliarde dolari. Scăderea investiţiilor străine directe pe plan global vine în urma amânării investiţiilor de către multinaţionale, pentru prezervarea numerarului, apreciază UNCTAD.
„Intrările globale de investiţii străine în primul semestru din 2020 au scăzut cu aproape de jumătate, mult mai drastic decât ne aşteptam pentru întregul an”, a afirmat James Zhan, directorul diviziei de investiţii din cadrul UNCTAD. Acesta a avertizat că în 2020 fluxurile de investiţii străine directe ar urma să scadă cu 30 până la 40% şi „moderat” în 2021, cu 5% până la 10%.
FDI, care includ fuziunile şi achiziţiile transfrontaliere precum împrumuturile şi investiţiile în interiorul unei companii, sunt un indicator al globalizării şi un posibil semnal al creşterii viitoare a lanţurilor de aprovizionare la nivelul companiilor.
Ţările industrializate sunt cele mai afectate
Ţările industrializate, unde se realizează în mod normal aproximativ 80% dintre tranzacţiile globale, au fost cele mai afectate, în condiţiile în care fluxurile de investiţii străine au scăzut la 98 miliarde dolari, un nivel care nu a mai fost înregistrat din 1994.
În rândul statelor care au fost în 2019 cei mai mare beneficiari de investiţii străine directe din întreaga lume, intrările de investiţii străine au scăzut cel mai mult în Italia, Statele Unite, Brazilia şi Australia, în timp ce China contrazice tendinţa. „Fluxurile lor de investiţii străine au rămas relativ stabile. Conform celor mai recente date, în primele nouă luni din acest an, FDI în China au crescut cu 2,5%”, a declarat oficialul UNCTAD.
