Lângă satul Curteşti se află un alt sat a cărui vechime documentară coboară până spre a doua jumătate a secolului al XVI-lea, anume Băicenii. Prima menţiune documentară este din 6 octombrie 1609, dar din modul în care e redactat actul ne dăm seama că el ilustrează realităţi anterioare acestui an. La acea dată, Constantin Movilă voievod îi întărea lui Pătraşcu Udrea biv pârcălab, pentru 300 de taleri de argint, cumpărătura ce o făcuse în satul Băiceni, anume „a treia parte din sat, partea din mijloc şi cu loc de heleşteu, ce le fusese driaptă ocină şi moşie, din uricul de la Alexandru voievod” (probabil Lăpuşneanu, n.ns.), lui Crăciun şi fratelui său Gavril fiii Petrăi, nepoţi de fiu Anastasiei, strănepoţi lui Lazăr.
Coroborând acest document cu cele din 20 ianuarie 1613 (Anisia, fiica lui Gavril Nemiş), 26 ianuarie 1624 (Anesia, soră a Maricăi şi a Rusului, cu toţii fiii lui Gavril Nemiş şi nepoţi ai lui Crăciun), 5 martie 1618 (Agafia fata Ruscăi), <1603> (Agafia, fata Ruscăi), şi 30 aprilie 1664 (Ioan Novac şi femeia lui, Odochia, fata Gaftiţei, nepoata Gâlcii din Orăşani) se poate recompune o spiță de neam care începe cu lazăr, continuă cu Anastasia, cu Petru, fiul acesteia, cu cei doi fii ai săi, Crăciun și Gavril Nemiș, spița bifurcându-se apoi de la fiecare dintre aceștia.
Această a treia parte din Băiceni, pe care o cumpărase Pătraşcu Udrea, o va vinde la 8 ianuarie 1617, când era „mare vătag de Dorohoi”, tot pentru 300 de taleri de argint, lui Roşca mare vistier, Radu Mihnea întărindu-i lui Constandin Roşca stăpânirea peste acea parte de sat, la 12 martie 1617. La 28 august 1639, Vasile Lupu voievod îi întărea lui Ştefan, fratele mitropolitului Varlaam, acea a treia parte din Băiceni, ce-i fusese cumpărătură lui Constandin Roşca de la Pătraşcu Udrea şi pe care o pusese el zălog la fratele său, Gheorghe Roşca şi nerăscumpărând-o, acesta din urmă o vinde lui Ştefan şi nepotului său, Nechifor.
Mai târziu, la 20 iunie 1644, mitropolitul Varlaam, al Moldovei, mărturisea cum fratele său Ştefan şi nepotul său, Nechifor, au vândut acea a treia parte din Băiceni lui Iorga vel vistiernic; pe la 1660, după moartea acestuia, averea sa este împărţită între cele trei surori ale sale, partea din Băiceni revenindu-i Alexandrei stolniceasa. La 5 august 1673, aceasta vinde acea parte lui Vasile Ceaurul mare logofăt şi soţiei sale Maria.
La 1 mai 1716, la siliştea Băicenilor, „de ocolul Botoşănilor”, a marelui vornic Gavril Miclescu, vin Ion Abăza vornicul şi Sandu Albotă clucerul, pentru a-i alege lui Miclescu locurile sale din Băiceni. Cu acest prilej se pun semne hotare, deşi nemaiexistând acte pentru acele locuri şi fiind chemaţi megieşi, oameni buni şi bătrâni şi răzeşi, nu s-au arătat oameni bătrâni care „să ia brazda în cap” şi să purceadă la hotărât.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
