Alegerile parlamentare au intrat în linie dreaptă. Gata, partidele şi-au depus candidaturile, iar în 10 zile începe şi campania electorală.
Toată lumea politică visează. PSD vrea patru deputaţi şi doi senatori, PNL la fel, PMP vrea un deputat şi un senator, la fel ca noua Pro Românie. Mai temperaţi după duşul foarte rece de la locale par a fi cei de la USR+PLUS, care s-ar mulţumi şi cu un mandat de deputat. Dacă ne uităm că UDMR a depus liste complete şi la Botoşani este de înţeles că şi minoritatea maghiară speră la un parlamentar, obţinut la redistribuire, chiar dacă judeţul, potrivit ultimului recensământ are doar 38 de etnici maghiari.
Alegerile locale, în special cele pentru Consiliul Judeţean (CJ), ne dau o oarecare idee despre modul în care se vor împărţi mandatele de parlamentar, dar şi aceasta este doar o estimare, pe care nu o poate garanta nimeni. Astfel, potrivit localelor, trebuie spus că din start, USR+PLUS, care merge şi acum în alianţă, nu ar mai prinde Parlamentul, pentru că, la nivel naţional, s-a situat sub pragul de 7%. De asemenea, Pro România şi ALDE ar fi în afara legislativului pentru că niciunul dintre ele nu a făcut pragul naţional de 5%, chiar dacă la Botoşani au luat şase, respectiv şapte procente la alegerile de la CJ. Aşa că în Parlament, repet, după rezultatele de la locale, ar intra doar patru formaţiuni politice: PNL, PSD, UDMR şi PMP. La acestea se vor adăuga reprezentanţii minorităţilor naţionale, recunoscute în România, care „au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat”.
Potrivit legii, norma pentru un mandat de deputat este de 73.000 de voturi, iar cea de senator de 168.000 de voturi, dar calculată după numărul de voturi valabil exprimate la locale scade undeva la aproximativ 25.000 de voturi pentru un deputat şi 50.000 de voturi pentru un senator. Cum la alegerile generale prezenţa este mult mai scăzută, norma electorală va scădea şi ea şi ar putea ajunge sub 20.000, dacă în Parlament vor intra mai puţine partide.
Cum în politică 1+1 nu fac niciodată doi, fuziunea dintre partidele lui Ponta şi Tăriceanu, sub umbrela Pro România, nu dau garanţia că noua formaţiune va atinge pragul electoral de 5%. Mai mult, sunt probleme mari de colaborare, în multe judeţe fiind trasă la indigo situaţia din Botoşani, unde liderii celor două partide nu au nimic în comun, fiind mai degrabă „duşmani” politici decât aliaţi.
Şi USR+PLUS are probleme cu atingerea pragului de 7%, alegerea continuării depunerii candidaturilor sub umbrela alianţei fiind de neînţeles în contextul rezultatelor de la locale.
PMP, deşi la locale a luat peste 5%, acum va avea probleme pentru atingerea pragului electoral, deoarece Traian Băsescu, care a candidat la Bucureşti şi a atras peste 15% din voturile partidului la nivel naţional, nu va mai fi locomotivă la parlamentare.
Astfel sunt premizele ca în noul Parlament să avem doar trei partide: PSD, PNL şi UDMR. Cum la alegerile parlamentare, de regulă, se accentuează trendurile definite în ultimul an, s-ar putem să avea de a face cu o oarecare echilibrare de forţe între PNL şi PSD, iar cei care vor înclina balanţa guvernării să fie reprezentanţii UDMR.
La nivel local, cel mai probabil, vom avea o situaţie similară cu cea din 2016, în sensul că parlamentarii vor fi împărţiţi doar între PSD şi PNL, cu discuţia că liberalii vor câştiga un mandat de deputat în plus. Asta dacă la redistribuire nu vom avea surprize cum au avut constănţenii în 2016, când UDMR a obţinut un mandat în judeţ, deşi a avut doar 0,7% din voturile valabil exprimate.
Bine, astea sunt doar nişte ipoteze emise pe baza a ceea ce ştim până în prezent, imaginea clară ne-o vor da voturile din urnă, dar mai mult ca sigur vom avea parte şi de surprize şi nu vor fi mici.
