În monografia sa dedicată Botoşanilor, Artur Gorovei redă rezumatele mai multor documente referitoare la moşia Curteştilor, puse la dispoziţie dintr-o colecţie particulară, rezumate pe care le prezentăm şi noi, pentru că ele, alături de alte documente ale aceleiaşi moşii, sunt esenţiale pentru desluşirea modului în care „a curs” stăpânirea acestui sat din ocolul târgului Botoşani:
– 1786, Safta Brănoae, fiica răposatului Gheorghiţă Cârstian, este sora pitarului Chiriac Cârstian;
– 1790, Chiriac Cârstian îl are ca nepot pe Dumitrachi Radu, fiul Ilincăi Radu şi tot atunci serdarul Chiriac are pricină cu medelnicereasa Zoiţa Gioanesei, stăpâna Băicenilor;
– 1795, diata serdarului Chiriac Cârstian, căsătorit cu Smaranda. Copiii săi sunt Iordache, Costache, Panaite, Dumitrache, Ştefan (căruia îi lasă o moşie în ţinutul Putnei) şi Vasile;
– 1805, stăpânul Curteştilor este ceauşul Dumitrache Cristian;
– 1805, Zoiţa este fiica lui Neculai Şeptilici, cumnată cu Iordache Timuş şi este în judecată cu unchiul său, Dumitrachi Radu, fratele Mariei, mama sa, prima soţie a defunctului Şeptelici (acesta, după moartea Mariei, s-a recăsătorit cu o altă Marie, fiica Perjului, având cu ea o fată, Catrina);
– 1827, sunt menţionaţi Gheorghe Timuş, fiul Smarandei, soră cu Zoiţa, Fotachi şi Iordachi Romano, fiii Zoiţei, care îl au ca unchi pe Dumitrachi Radu (poreclit Bran), care a măritat-o pe Smaranda, nepoata sa, cu Iordachi Timuş;
– 1828, Fotachi şi Iordachi Romanov, cei doi fraţi, sunt fiii Zoiţei, sora Smarandei, amândouă fiind fiicele lui Neculai Şeptelici şi ale Mariei, fiica Radului Cekmak (Ciomak ?);
– 1828, spătarul Toader Chiriac vinde Mariei Roset moşia Curteşti;
– 1828, moare Dumitrachi Radu;
– 1844, Gheorghe Timuş vinde banului Iordachi Boian cinci părţi din a opta parte din Curteşti.
Alte documente utile în reconstituirea spiţei de neam a stăpânilor Curteştilor şi a modului în care „a curs” proprietatea lor asupra satului sunt următoarele:
– 1641 septembrie 16, sunt menţionaţi Ionaşco Cârstiian şi fraţii săi, Gheorghiţă şi Dumitraşco, feciorii lui Cârstiian logofătul;
– 1802 av<g>ust, Curteştii ceauşului Dumitrache Scobihor (Radu,
n.ns.) aveau 34 de birnici, nici un scutelnic;
– 1816, Costeştii (evident, greșit, în loc de Curtești) sărdarului Vasile Chiriac aveau 46 de locuitori birnici, care dădeau un „cifert” de 110 lei. Serdarul avea şi trei scutelnici;
1832 săpt<ăm>v<ri>e, spătarul Costachi Roset (ajunge proprietarul moşiei moştenind-o de la Maria Matei Roset, mama sa, care cumpără în 1828, de la spătarul Toader Chiriac, părţi din acea moşie. El, împreună cu soția sa, Maria, născută Gheucă, sunt ctitorii bisericii Roset, din Botoșani, a cărei construcție era gata la 5 iulie 1826;
– vinde moşia Curteşti serdarului Iordache Boian, cu 22.108 lei şi 14 parale, după preţăluirea făcută de spătar acareturilor de acolo;
– 1834 mai 4, Vornicia de Botoşani îl însărcinează pe un slujitor al său să-i execute pe locuitorii din Curteşti pentru repararea podurilor din acel sat;
– 1835 noiembrie 20, Curteştii, ai serdarului Iordache Boian;
– 1829, „Fotachi Romano, paharnic cu pitac din 1828, născut în Moldavia, în târgul Botoşani, de 28 ani, fiul lui Simion Romano; locuieşte în satul Curteştii, ţin. Botoşani; are parte în moşia Curteştii, ţin. Botoşani”.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU