Ucrainienii din Rogojești, cea mai mare comunitate de acest fel din județ, au votat și ei la alegerile de duminică. Deși au avut proprii candidați, iar populația ucraineană din sat reprezintă 97% din total, minoritarii au preferat tot partidele tradiționale.
Astfel, lista de consilieri PSD a luat aproape 40% din voturi, cea de consilieri propusă de PNL – 37, în timp ce Uniunea Ucrainenilor doar 15%. „Noi niciodată nu am avut probleme de discriminare sau marginalizare. Nici în comună și nici în județ. 95%-97% suntem de etnie ucraineană. Înainte de Revoluție, cred că eram 100%, pentru că atunci cuplurile erau doar între ucraineni. Acum s-au mai schimbat lucrurile”, a declarat profesorul Victor Semciuc, președinte al Uniunii Ucrainenilor și fost primar al comunei Mihăileni, din care face parte satul Rogojești. Acesta a declarat că se simte „mai mult român, dar de etnie ucraineană”. „Știți vorba aceea, dacă am supt lapte matern ucrainean… Dar noi suntem toți români. Suntem ucraineni, dar cu inimă de români”, a conchis Semciuc.
La polul opus este comunitatea de ucraineni care abia au obținut cetățenia și care în acte locuiesc în comuna Vârfu Câmpului, dar care nu au mai ajuns de mult pe aici. Vorbim de peste 2.500 de cetăţeni ucraineni dintre care au votat doar câteva zeci, „maxim 30”.
La secţia de votare 403 din Vârfu Câmpului, prezenţa la urne a fost de doar 14,76%, în condiţiile în care pe listele electorale permanente au fost înscrişi 1.888 de alegători, însă doar 279 s-au prezentat la urne. La secţia de votare 404, prezenţa a fost de 21,56%, pentru că din cei 1.901 de alegători din listele permanente au votat doar 410.
Potrivit primarului Maria Huţu, situaţia de la Vârfu Câmpului este una atipică şi este generată de faptul că în ultimii doi ani au obţinut cetăţenia română şi s-au stabilit pe raza comunei mii de cetăţeni din Ucraina. Ea susţine că oamenii din sat ies la vot în mod tradiţional, însă procentul de prezenţă este scăzut ca urmare a faptului că ucrainenii au devenit alegători pe listele permanente, însă ei nu re regăsesc efectiv pe raza comunei. „Cred că acest lucru se datorează acelor persoane care s-au mutat recent, care sunt din Ucraina şi care şi-au obţinut domiciliul la noi. Ei nu se prezintă la vot şi practic ne îngreunează cumva procentul, dar asta nu este un impediment pentru procesul electoral în sine”, a afirmat Huţu.
De asemenea, în comuna Vârfu Câmpului, numărul mandatelor de consilier local s-a majorat, la aceste alegeri locale, de la 13 la 15, ca urmare a faptului că populaţia comunei a crescut în documente de la 3.443 în 2016 la 6.010 în 2020.
O situație similară s-a înregistrat și în comuna Ripiceni.