Deciziile luate de autoritățile care organizează alegerile locale pot ridica semne mari de întrebare asupra corectitudinii procesului electoral.
Mai întâi, Biroul Electoral Central (BEC) a revenit asupra unei decizii pe care o luase inițial și a permis ca cei care au obținut reședința după data de 4 septembrie să poată vota în secția la care este arondată reședința și să fie trecuți pe listele electorale suplimentare. „Potrivit dispozițiilor legale, cetățenii își pot exercita dreptul de vot la reședință sau domiciliu, după caz. Hotărârea BEC nu interzice dreptul la vot celor care și-au stabilit reședința după 4 septembrie. Cine și-a stabilit reședința înainte de 4 septembrie, avea opțiunea să ceară să fie trecut pe lista permanentă. Cine nu a făcut această solicitare, are opțiunea de a se prezenta la secție și de a vota pe lista suplimentară. La fel, tot pe lista suplimentară, pot vota și cei care și-au stabilit reședința după ziua de 4 septembrie”, preciza, recent, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Constantin Mitulețu Buică.
În acest context, partidele mai pot jongla în continuare cu legislația. De exemplu, dacă într-o unitate administrativ-teritorială un partid este sigur de victoria sa, poate duce susținătorii și face vize de flotant până în alegeri în comuna vecină, unde lupta, să presupunem, este mai strânsă, pentru a-și ajuta candidatul. Aceștia ar vota o singură dată, doar în „noua comună”.
Și ca semnele de întrebare să fie și mai mari, reprezentanții AEP le-au transmis președinților secțiilor de votare că, spre deosebire de alegerile prezidențiale de acum un an, „nu se eliberează copii după listele electorale suplimentare”, chiar dacă reprezentanții partidelor solicită acest lucru. Astfel, se va ști doar numărul celor care au votat pe liste suplimentare, dar nu și persoanele care au făcut-o.
