Expert Forum (EFOR) a publicat un nou raport de monitorizare a finanţării campaniei electorale, în care se arată că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a raportat contribuţii ale competitorilor în valoare de peste 125 milioane lei, din care trei milioane lei provin de la candidaţii independenţi.
Raportul analizează datele raportate de către competitorii electorali AEP şi publicate pe pagina www.finantarepartide.ro la data de 18 septembrie.
Conform raportului de monitorizare EFOR, AEP a raportat contribuţii ale competitorilor în valoare de 125.238.229 lei, din care 3.086.207 lei provin de la candidaţii independenţi.
Suma totală arată că finanţarea din 2020 va fi mai mare decât în 2016, în ciuda eventualelor blocaje legate de Covid-19 cu privire la strângerea de donaţii sau cotizaţii. Cheltuielile efectuate nu pot fi mai mari decât contribuţiile electorale depuse. Partidele vor mai putea depune contribuţii până pe 26 septembrie.
Cea mai mare parte a fondurilor declarate reprezintă contribuţii ale candidaţilor. Cei mai mulţi bani provin din venituri proprii (86,7%), apoi din împrumuturi (12.4%), iar cei mai puţini bani au provenit din donaţii (aproape 1%).
Partidele au transferat 4,5 milioane lei din conturile centrale curente în conturile centrale de campanie şi 1,6 milioane lei din contul central de subvenţii în contul central de subvenţii pentru campanie. De asemenea, ALDE a alocat 3,9 milioane lei din subvenţii către filialele locale şi judeţene/ale municipiului Bucureşti. Deşi subvenţiile pot fi folosite pentru campanie la alegerile locale, ponderea lor este mai scăzută decât la alte tipuri de alegeri, cum ar fi prezidenţialele.
PNL a declarat cei mai mulţi bani din contribuţii ale candidaţilor (34,4%), urmat îndeaproape de PSD (aproape 30%). Independenţii au declarat 2,9% din contribuţii.
Cele mai multe contribuţii sunt la Constanţa
Constanţa este judeţul unde au fost declarate cele mai multe contribuţii, reprezentând aproape 5% din totalul fondurilor înregistrate, următorul judeţ fiind Cluj, unde au fost declarate 3,6% din sume, fără a lua în calcul transferurile partidelor politice. Urmează în top 5 Prahova, Bucureşti (fără sectoare) şi Argeş. Judeţele cu cele mai puţine contribuţii sunt Covasna şi Harghita, dar şi Giurgiu, unde s-au înregistrat procente sub 1% din fondurile totale declarate până la această dată de competitorii electorali.
Candidaţii la funcţia de primar au fost cei mai mari contributori per ansamblu, raportând aproape jumătate din banii declaraţi. Cu toate acestea, la nivel de funcţie, contribuţiile pentru preşedinţi ai consiliului judeţean rămân cele mai semnificative – nouă candidaţi au atins pragul maxim de contribuţii, şi anume 446.000 de lei.
Strategiile adoptate de partide pentru a asigura finanţarea pentru candidaturile pe liste au fost diferite. Dacă în unele cazuri, contribuţiile s-au împărţit între membrii listei, în altele o singură persoană a adus toată contribuţia. De exemplu, pentru listele pentru consiliile locale de municipii există trei cazuri în care suma de 66.900 lei a fost acoperită de un singur candidat.
Potrivit raportului, analizând o serie de declaraţii de avere, unii dintre candidaţi ar putea avea dificultăţi în a justifica modul în care au contribuit cu fonduri din venituri proprii sau sunt la limita veniturilor anuale.Alţi candidaţi au recurs la împrumuturi, iar unii dintre ei îşi finanţează campania exclusiv din acest tip de bani. PNL este partidul care a apelat la cele mai multe împrumuturi (65), urmat de USR (50), respectiv PSD (37) şi PMP (22). Candidaţii Pro România s-au împrumutat de 17 ori, iar cei ai PLUS de 16 ori.